Odine With Love

Odine With Love

sâmbătă, 17 august 2013

~ Minte oarbă ~

~ Mi-ai luat inima şi nu am protestat,
Căci am avut încredere în miile de cuvinte,
Şi-aşa abil în timp, cu ele ai crestat,
În sufletu-mi prea plin de atâtea simţăminte.


În mintea mea cea oarbă nu am văzut minciuna,
Şi am lăsat să judece o inimă prostită,
Crezând în fraza, „ca tine nu e niciuna“,
Plâng acum mormântul, unde-mi şade inima sfârşită.

Sufletul leapădă un trup lovit de cruditatea,
Călăului din vise, cu ochii ce-i sclipeau,
Ucis perfid şi rece, cu toată duritatea,
De promisiuni deşarte, ce-n viaţă îl ţineau.

Din furtuna neagră a vieţii mincinoase,
Se va ridica spre ceruri un suflet despicat,
Căci şi-a primit răsplata cu lecţii dureroase,
Lăsând pe pământ, un trup de dragoste crucificat.

Doar că moartea sufletească din lecţii de iubire,
Nu e o moarte neagră, ce nu te mai ridică,
Ci este plata sfântă pentru care primeşti luminare,

Ce te eliberează de dureri, dezamăgire şi de frică. ~
~ Odine ~

vineri, 16 august 2013

~ Iubesc si urasc ~

~ Ma pierd in procesul verbal al crudului timp,
Care m-a amendat pentru ca am vrut sa traiesc
Mai repede decat a curs el pe apa.

Ma simt de parca as merge pe jos in maini,
Si tot vad de-andoaselea.
Ma duce vantul de parca as fi o hartie,
Ce aluneca in timp,
Care se opreste din loc in loc,
Iar cineva scrie un poem pe mine,
Lasand acolo o mica poveste.
Ma arde focul de parca as fi o bucata de lemn,
Uscata de dureri, chinuri si lacrimi,
Ce crapa la fiecare miscare a vantului,
De doruri tacute ce mistuie trunchiul bolnav.


In interiorul meu, mana in mana ,
Traiesc sentimente opuse de viata,
Dar atat de fratesti intr-o legatura vesnica.
Intr-o zi te iubesc, dincolo de orice limita,
In alta zi sunt plina de ura, fata de alegerile ce le iei,
Intr-o zi iubesc inteligenta ta, in alta urasc indecizia,
Intr-o zi iubesc zambetul tau si urasc tacerea lui in alta,
Uneori te iubesc, in alta zi urasc pentru ca te iubesc.
Si tot ceea ce fac ma transforma,
Intr-un prizonier fata de aceasta ura nebuna,
Pe care o urasc tocmai ca o iubesc. ~
~ Odine ~

marți, 13 august 2013

~ Mă nasc din dragoste ~

~ Mă nasc din ziduri ce mă strâng,
Ca să devin din nou femeie,
Mă rup din ele şi de durere plâng,
Iar inima din piept, vrea să se descheie.

Mă smulg din ele căci mă ţin,
Atât de strâns şi mă sufocă
Şi mă ucid puţin câte puţin,
Iar mâinile din umeri, le dislocă.

Mă nasc din pânze de păianjen,
Pictate de însuşi Dumnezeu,
Vibrez ca notele într-un referen
Ca să compun cel mai frumos eseu.

Eseu ce-l scriu de ani şi ani de zile,
Ce pentru tine îl compun abil
Şi precum călcâiul lui Ahile,
Eşti pentru mine punctul  vulnerabil.

Şi chiar de-ncerc să mă acopăr pe alocuri,
Să par puternică şi mândră ca o Afrodită,
Mă nasc din pânze de păianjen şi din ziduri,
Să fiu femeia pe care să o vrei iubită. 

Mă nasc din dragoste pentru tine,
Din pământ, apă, aer chiar şi  din foc,
Şi prin toate aş trece şi-o ştii prea bine,
Că de n-o fac, o să mă sufoc.~
~ Odine ~

duminică, 11 august 2013

~ Zboară inimă ~

~ Inimi mici si inimi mari,
Se răpesc de marinari,
Se pun într-un borcan
Şi se-aruncă în ocean.
 Şi se lasă însingurate,
Printre rechini speriate,
Că vor fi iar înghiţite,
Şi din dragoste jertfite.

Zboară inimă nebună,
Du-te până-n sus la lună,
Du-te şi nu te mai întoarce,
Pe pământul ce te stoarce.

Şi unde vântul te va duce,
Pe locul unde-o să te arunce,
Pe acel punct de pe hartă
Acolo este a ta soartă.

Şi în ce loc unde vei cădea
Să îţi găseşti dragostea
Căci acolo in depărtare
Este raza ta de soare. ~
~ Odine ~









vineri, 9 august 2013

~ Eu sunt codru şi marea ~

~ Eu sunt un codru de iubire,
Şi venele îmi înverzesc,
Când mă cuprinzi cu fericire,
Când nu o faci, mă ofilesc.

Şi îmi întind braţele largi,
Către  cer ca nişte ramuri,
Când tu spre mine o s-alergi,
Şi cuvinte să îmi murmuri.

Iar de -ai să pleci pe-a ta cărare,
Şi ai să uiţi de mine,
O să mă usuc de întristare,
Să mă înec printre suspine.


Eu sunt o mare îndragostită,
Care din depărtare te priveşte,
Şi-n valuri vreau să fiu iubită,
Căci dragostea mă copleşeşte.

S-ajung să-ţi sărut tot trupul,
Să-ţi las sarea mea pe tine,
Să-ţi ating cu drag iar chipul,
Şi braţele valurilor să te aline.

De n-ai să vrei să înoţi în zare,
În braţele valurilor mele,
Între codru şi o mare,
Va sta iubirea mea şi stele. ~
~ Odine ~

joi, 8 august 2013

~ Iubirea mea pierdută ~


~ Aştept la geamul rece
Ceva ce nu va fi,
Privesc lumea ce trece
În goană zi de zi.

Îmi trec grele cuvinte,
Prin mintea ce nu mă lasă,
Şi îmi aduce aminte
Cum am picat în plasă.

În plasa de păianjen
Cu promisiuni ţesută,
Căci nu mi-ai fost un sprijin,
Iubirea mea pierdută.

Te-ai rătăcit pe drumul,
Ce te aducea la mine,
Te-ai dus uşor ca fumul,
Şi sper să-ţi fie bine.

Şi te blestem ca viaţa,
Să-ţi dea doar fericire,
Să-ţi lumineze faţa,
Cu pace şi iubire.


Îţi spun acum adio,
Iubirea mea pierdută,
Şi în ritm de adagio,
Mă duc acum tăcută.

Îţi las doar o tăcere,
Şi sper că te ajută,
Eu nu sunt o afacere,
Iubirea mea pierdută. ~
~ Odine ~





luni, 5 august 2013

~ Eu nu calc pe fluturi ~

~ Când calc, păşesc timid pe drum,
Doar ca să nu calc pe fluturi,
Căci aşa uşor se transformă-n scrum,
Aripile lor, după ce le scuturi.


Atunci când îmi sunt la picioare,
Prefer din cale eu să mă opresc,
Să-i las pe ei întâi să zboare,
Şi-apoi, să continui eu, ca să păşesc.

Ei sunt fragilele fiinţe cereşti,
Cu suflet fin şi inocent,
Făcuţi din pene îngereşti,
Ne-au fost lăsaţi ca testament.

Cei ce îi calcă fără milă,
Nu ştiu şi nu pot să iubească,
Căci dragostea este umilă,
Şi ştie şi să se târască.

Eu nu îi calc, căci sunt ca ei,
Şi odată am ştiut să mă târăsc,
Am fost umilă în faţa dragostei,
Aşa cum ştiu eu să iubesc.

Căci după ce m-ai înjunghiat,
Din neputinţa ta de iubire,
La cer în zbor m-am ridicat,

În trupul unui fluture. ~
~ Odine ~