Odine With Love

Odine With Love

marți, 27 septembrie 2016

~ Iubește-mă până voi ajunge să-mi uit numele ~

~ Astăzi iubește-mă cu blândețe, cu acea sensibilitate așa cum numai tu știi,
Iubește-mă, intoxică-mi simțurile și lasă-mă să mă pierd în adâncul dorinței tale,
Sărută- mă, pecetluiește-mi buzele într-un sărut etern,
Iubește-mă până nu voi mai fi capabilă să gândesc, să mă mai uit înapoi.
Sechestrează-mă și ia-mi viața în mâinile tale,
În timp ce corpurile noastre sunt împreună în noaptea de dragoste
Și brațele tale mă leagă de atingerile tale,
Iubește-mă până în adâncul sufletului și lasă-mă să mă bucur de fiecare înghițitură de iubire,
Iubește-mă și nu mă face să vreau să trăiesc fără tine, fără căldura ta.
Iubește-mă, până la fiecare particulă din mine care ți-o cere.
Devorează fiecare parte din mine și atinge-mi pielea cu urmele tatuate de tine,
Sărută-mă cu dragoste, cu blândețe, cu pasiune dar fără grabă,
Căci buzele tale și ale mele se completează perfect,
Iubește-mă în fiecare noapte până la ivirea zorilor
Și te voi iubi cu trupul și cu sufletul fără regrete sau temeri,
Cu o iubire care nu va cunoaște sfârșitul, nici moartea
Deoarece ea vine din suflet, iar sufletul trăiește o eternitate.
Iubește-mă fără remușcări, umple-mi inima cu pasiune și aprinde-mi sufletul,
Trezește-mi instinctele femeii din mine, fă-mi corpul să vibreze la căldura pielii tale,
Lasă-ți melodia corpului să se unească cu a mea și vom cânta cele mai bune melodii,
Arde-mă cu focul din tine și iubește-mă până voi ajunge să-mi uit numele,
Fă-mă să fiu a ta, iar atunci când o să mă întrebi cine este omul meu, regele meu, stăpânul meu,
Să oftez și să îți spun ”Tu ești regele meu, omul meu, proprietarul meu”!! ~
~ Odine ~

sâmbătă, 24 septembrie 2016

~ Închid ochii și te văd cufundat pe retina mea ~

~ Leagă-mă și dezleagă-mă în noduri mici,
Încercând să unești punctul exact al fiecărei atingeri,
Balansează-mă în brațele tale și suspendă-mă de sufletul tău
Legându-mi corpul de tine până mă doare.
Acel corp care creează dependență
Gustul care mă pătrunde,
Vocea care mă hipnotizează,
Mâinile tale care fac minuni,
Acea prezență care vrea mai mult,
Existența ta care este universul ce crează paralizie mentală,
Un vis care se repetă, dar o dorință care nu încetează niciodată,
Acea atingere care aduce la tăcere o viață
Acea atingere care tulbură o viață,
Un paradis care se simte ca o respirație caldă.
Leagă-mă căci oricum sunt cu sufletul în lanțuri
Și de nebunia care îmi colorează ochii și viața.
Te proclam regele acțiunilor mele,
Cel care își impune suveranitatea,
Închisoarea fără gratii în care vreau să trăiesc,
Cedând ființa mea pentru dorința ta.
Iar de voi ofensa dragostea zeilor,
Mă voi uita drept în ochii sentințe
Și voi accepta pedeapsa pentru păcatul indecent,
Plătind până la ultima suflare când voi striga numele tău,
Crucificându-mi sufletul în cuie, dorindu-te.
Acum lasă-mă să naufragiez pe buzele tale
Să-mi potolesc foamea și setea de tine,
Hidratează-mi pielea cu căldura pasiunii tale
Și fă-mă a ta, devorează fiecare parte din mine,
Să facem și cerul gelos văzând cum strălucim,
Căci a fi cu tine e ca într-un vis în care pierd noțiunea de timp,
Dorm cu ochii deschiși să te văd când mă trezesc
Deschid ochii să continui să visez cu tine
Închid ochii și te văd cufundat pe retina mea. ~
~ Odine ~

marți, 20 septembrie 2016

~ Mă influențează planetele ~

~ Sunt zile când mă simt ca Mercur,
Ca Apollo stea a dimineții și Hermes stea a serii
Atât de mică și de aproape de Soare,
Dar cu o nevoie imensă de căldură sufletească.

Sunt zile când mă simt ca Marte,
Puternică, energică, războinică și plină de acțiune,
Zile în care sentimentele crează eroziuni interioare,
Provocând furtuni și iubiri înflăcărate.

Sunt zile în care mă simt ca planeta Saturn,
Plină de răbdare, responsabilă, pusă la încercare dar care reușește,
Cea care poartă un inel ca simbol al angajamentului
Dar provocând în jurul meu un mare mister.

Sunt zile când în care mă trezesc ca Venus,
Strălucitoare, dar în care mă rotesc invers celor din jurul meu,
Zeiță a frumuseții și cea veșnic îndrăgostită, 
Născută din spuma valurilor, mă las purtată de pasiune.

Sunt zile când mă simt ca Uranus,
Liberă, originală, plină de surprize,
Cea care răstoarnă normalul lucrurilor,
Cu dorința de a mă reinventa, dar atât de rece ca gheața.

Sunt zile când gândesc ca planeta Neptun,
În căutarea idealului, îmi creez iluzii și primesc decepții,
Le simt ca niște vânturi puternice ce provoacă furtuni sufletești,
Lăsând în spate trecutul și așternând liniștea.

Dar sunt zile când am același magnetism ca al Pământului,
Iar în mine locuiesc milioane de emoții,
Trăiesc, respir, iubesc și am milă de orice ființă vie,
Mă bucur alergând prin ploaie și râd în razele calde ale Soarelui. ~
~ Odine ~



sâmbătă, 17 septembrie 2016

~ Fă liniște ... Te iubesc! ~

~ În tăcerea cuvintelor nerostite sunt cuprinse dorințele noastre 
Și în corpurile noastre care deși nu se ating, se sărută.
Arzi în ochii mei și ne place așa tăcuți cum ne dezvăluim în tăcere...
Tăcere de iubire! ... Fă liniște ... Te iubesc! 
Am în cuvintele mele un foc care vine din suflet 
Și se extinde cu sentimente de tandrețe și iubire. 
Îmi place sa scriu poezii, 
Căci în ele aud vocile care se nasc în inima mea,
Îmi place cum mă scrii... 
Ești ca o flacără perenă de dragoste în adâncul inimii mele. 
Gura ta moale îmi spune toate lucrurile pe care vreau să le aud, 
Mâinile tale sunt exact măsura corpului meu, a liniei corpului meu
Săruturile tale sunt pline de dorința de mine.  
Dragostea noastră este atât de frumoasa această
Dar în același timp și foarte dificil de trăit.
Te iubesc în așa fel încât nu pot și nu știu să explic,
De parcă te trag dintr-o altă viață ca pe un cristal de preț.
Te-am făcut bucuria mea de viață,
Culoarea zilelor mele, piatra maestru din interiorul sufletului meu,
Ești doar tu... mereu, ceva ce nu se termină niciodată!
Sunt aici și te văd, ochii mei sunt în stare de ebrietate,
Corpul meu strigă după prezența ta, să mă vindeci de boală,
Mă gândesc la tine când plouă și pe cer apare curcubeul,
Mă gândesc la tine când e întuneric și Soarele apare,
Mă gândesc la tine ca la o stea strălucitoare care se aprinde intermitent,
Mă gândesc la tine, ca la o lună clară și frumoasă,
Mă gândesc la tine în fiecare moment al vieții,
Pentru că mai presus de toate ești ca o mică plantă,
Care te naști și crești în inima mea, ca cea mai mare iubire a vieții mele!
Acum fă liniște ... Te iubesc!  ~
~ Odine ~

luni, 12 septembrie 2016

~ Fierb la foc mic, sub semnul unei iubiri care ia forma ta ~

~ Iubește-mă în seara asta pe malul nebuniei
Și mergi pe jos pe fiecare inch de pe pielea mea.
Pune-mi buzele să te sărute nebunește,
Pline de pasiune ca spuma mării.
Mângâie-mi sufletul cu sărutări și îmbrățișează-mi inima,
Iubește-mă fără timp sau distanță,
Iubește-mă așa cum mă iubești tu,
Ca și cum ziua de mâine pentru noi nu mai există.
Să mă iubești în fiecare secundă și fiecare minut,
Cu furie sau cu mânie, cu pasiune sau blândețe,
Însă nu cu o iubire care se termină peste un timp,
Ci ca și cum ar fi o eternitate.
Sunt mâinile tale, împreunate în suspinele mele,
Singurele care pot să-mi presare calmul prin temeri și incertitudini,
Numai, în brațele tale, simt dezarmare
Și mă sparg într-o mie de bătăi care strigă numele tău.
Pot fi ceea ce vrei tu să fiu, un moment de pasiune care te zgâlțâie,
O armonie tăcută care te îmbrățișează,
O mângâiere de aripi care să te iubească,
O șoaptă care ațâță, cea care te conduce spre nebunie,
Cu un impuls intens pe care îl vezi în ochii mei,
Femeia războinică și furioasă care luptă alături de tine,
Nimic nu se compară cu femeia cea care sunt.
Numele tău e ca un stigmat, atașat de sufletul meu,
Sunt a ta, iar corpul meu miroase ca tine,
În mâinile tale mă încordez și mă îndoi ca un arc,
Vânătorul feroce transformat în pradă.
Ești cel mai înalt punct al existenței mele,
În mâinile tale îmi eliberez sufletul
Și îmi proiectez sub cerul tău pasiunea, obsesia de tine,
Fierbând la foc mic, sub semnul unei iubiri care ia forma ta. ~
~ Odine ~

sâmbătă, 10 septembrie 2016

~ Pentru tine am devenit o hoață ~

~ Sunt briza care leagănă aripi,
Sunt suspin în respirația ta,
Sunt mângâierea privirii tale profunde,
Sunt zâmbetul care îți învăluie sufletul,
Eu... sunt dorința care șoptește numele tău,
Eu... sunt orizontul visurilor tale.
Închid și deschid ochii continuu,
Pentru că trăiești în fiecare clipită din viața mea,
În fiecare cuvânt care îmi iese din gură,
În fiecare melodie care îmi mângâie sufletul,
În palmele mâinilor mele,
În fiecare cântec de leagăn al viselor mele.
În brațele tale este ca un vis senin,
Care zboară în vânt ca un fluture fără aripi,
Ești bătaia inimii mele care se aude tare și clar,
Vreau să te iubesc chiar dacă tu nu spui nimic.
O să mă introduc în mirosul corpului tău,
Când vei fi distras, voi aduce Luna în gândurile tale,
Voi pune mângâieri de buze pe pleoapele ochilor tăi,
Voi absoarbe aerul pe care îl respiri să te las fără suflare,
Îți voi invada inima, să te fac să te îndrăgostești de mine.
Off prinț al visurilor mele,
Pentru tine am devenit o hoață,
Voi aluneca în sentimentele tale,
În fiecare colț al inimii, să fur tot locul.
Adam-ul meu, pentru care inspir și expir,
Cel care îmi udă buzele cu otravă.
Te iubesc ca un fluture negru care prețuiește zborul,
În refugiul nostru secret... cerul,
Acolo unde te caut ca un semnal,
Ce mă face să uit trecutul care nu m-a lăsat să dorm în pace. ~
~ Odine ~

joi, 8 septembrie 2016

~ Îmi ești dator... cu o îmbrățișare ~

~ Îmi ești dator.... cu o îmbrățișare
Care să mă facă să îmi pierd simțurile,
Să beau din paharul dorinței,
Să nu mai pot curăța corpul de gustul tău.

Îmi ești dator.... cu o îmbrățișare,
Cu care să mă trezesc,
Într-o dimineață geroasă de iarnă,
Sau într-una în care dorul mă strânge.

Îmi ești dator.... cu o îmbrățișare
Iar senzația gurii tale,
Să-mi inunde buzele dornice de tine
Și să ia forma corpului tău.

Îmi ești dator.... cu o îmbrățișare,
Până când ochii noștri,
Se vor inunda cu lacrimi
Și  vor mângâia pielea uscată.

Îmi ești dator.... cu o îmbrățișare,
Să mă ții în brațele tale și să nu îmi mai dai drumul,
Pentru că au stat prea mult departe de tine,
Unde simt că timpul nu mai are măsură.

Îmi ești dator.... cu îmbrățișarea asta,
Să mă las cu încredere ca într-un balansoar,
Ca o foaie de hârtie zguduită de vânt,
Să mă ții de mână, iar eu să zbor. ~
~ Odine ~