~ Iubirea mă ucide, dar mă învie și îmi redă viața ~

~ Iubirea este un foc, nu îl văd dar îl simt, 

Mă înfășoară până la durere și nu are nici un leac,

Este ca o febră care îmi provoacă uscăciune în piept

Trage de mine în toate direcțiile și nu mai știu ce să fac.

Iubirea este un foc care mă consumă pe ascuns,

O durere care îmi umilește trupul și sufletul,

Este cea mai crudă formă, dar și cea mai pură cale de purificare,

Este iad, foc mistuitor care mă devorează încetul cu încetul.

Iubirea asta trebuie să o țin doar pentru mine,

Îmbătată, însetată și dependentă de mireasma ei,

Păcatul comis pentru care voi plăti în viața cea de pe urmă,

Și blestemată să o port până la ultima suflare.

Iubirea asta a ta, pare un destin ce vine din altă viață

Și pare că sunt blocată într-o mie de gânduri

Este cea care îmi cauzează sentimente eterne,

Cea care mă ucide, dar cea care mă învie și îmi redă viața. ~

~ Odine ~

~ Vreau să uit tot, dar niciodată să te iubesc ~

~ Compun, nu cânt și asta știu să fac,

Nu mă auzi, dar poezia mea cântă pe hârtie,

Cu silabe alcătuite din șoapte.

Între fragilitate și putere, se află irezistibilul

Între înger și diavol, e o distanță atât de mică,

Între nebunie și echilibru, mintea mea se joacă.

Sunt poet și știu să cânt cu inima
Și prezența ta îmi arde carnea,

Strălucești și îmi place păcatul lângă tine,

Departe de tot, de toți, departe de lume.

Am aspirat mereu la etern, în fața Lunii, iubitule,

Când am stat și-n căldura nopții vara

Și acum în gerul care ne mângâie pe chipuri,

Căci în noi ard Iaduri și demoni se zvârcolesc,

Încercând să ne taie aripile, care se iubesc nebune.

Nu reușesc să mă exprim așa cum o faci tu, secretul meu,

Căci eu mă exprim în cuvinte, în timp ce tu simți, atingi,

Sădești în mine nebunie și gust de nemurire

Și mă transformi în cenușă, fără să clipesc,

Însă mă prinzi de mână și mă înveți să simt iubirea altfel.

Suntem copii Lunii, căci doar sub ea ne iubim demonic,

Mi te naști între buzele întredeschise și mi-e teamă să le închid,

Să nu te rănesc, dar te-aș închide în pieptul meu.

Nu pot trăi fără îmbrățișările tale,

Lângă tine am învățat că puțin este mult, când sunt lângă tine,

Locul unde închid ochii și simt că totul e un vis,

Unde brațele tale mă acoperă ca o plapumă,

Unde vreau să uit tot, până să și respir, dar niciodată să te iubesc. ~

~ Odine ~ 

~ Liniile din palma mea ~

~ Te iubesc și ești o parte din mine,

O parte fragmentată,

Dar o mare parte,

Fără de care, cealaltă nu ar mai fi o parte,

Completă,

Mereu acolo, nu în altă parte,

Pentru că acolo îi e locul,

A fi o parte din mine,

Din ceea ce sunt,

În liniile din palma mea,

Din destinul meu, din visele mele,

Împletit în dorințele mele

Toată ființa ta, o parte din mine.

Ești o dorință constantă,

Un fior, un vânt liniștit în inima mea,

O voință care nu trece, de fier,

O mângâiere îndrăzneață, care se joacă,

Un sărut care arde,

Tu, o parte din mine,

Iubitul meu, amantul meu,

Prietenul meu, bărbatul meu. ~

~ Odine ~

~ Mă faci să mă simt puternică și tu slab, când te lași în mâinile mele ~

~ Îmi place cum mă alinți, îmi place cum mâinile tale călătoresc,

Îmi place cum mă intoxic de sărutările tale atunci când le apropii de ale mele,

Este ciudat și minunat ce simt și nu pot încă explica,

De ce mă pierd cu tine, dar în același timp o regăsesc pe adevărata ”eu”?

Sentimentele... cele care ard în piept și-n suflet chiar și cenușă,

Până și aruncate într-un colț de inimă, respiră, pulsează și visează

Și uneori... plâng sau râd în tăcere, dar rezistă provocării timpului.

Mulți mă pot numi nebună că mă arunc în cap după tine,

Că înot fără a știi să înot,

Că sar în gol și nu mai văd limite, nici pe pământ, nici spre cer,

Dar gâtul tău este poarta spre Paradis, deschizând o altă lume,

Buzele tale înlătură temerile, neîncrederea, trecutul,

Dinții tăi sunt cheia care deschide orice ușă închisă din mine,

În câteva cuvinte, ești ceea ce sunt, ceea ce sunt că sunt ca tine.

Mă liniștești și mă înfiori în același timp,

Mă faci să mă simt puternică și tu slab,

Când pui capul în poala mea și te lași în mâinile mele.

Dă-mi voie să închid ochii, iar tu citește-mi pielea

Și toate literele care se nasc, atunci când mă atingi,

Fă verbe cu buzele tale, respiră adjectivele,

Seamănă virgule și construiește-mă zi de zi,

Plimbă-te prin toate paginile sufletului meu,

Scrie-mi viața și fii prezent în povestea mea secretă,

Fă-mă o literă liberă, nebună, sensibilă, temperamentală,

Cu defecte și virtuți, uneori inflexibilă ca o fiară neîmblânzită,

Care se aprinde și arde în carte pentru tine, sub mâinile tale

Și poartă în ea forța vie a dragostei și se transformă într-o femeie completă. ~
~ Odine ~

~ Numai tu!!! ~

~ Numai tu, tu știi secretul meu, dorința mea, visul meu,

Numai tu, tu știi pielea mea, timiditatea mea, bucuria mea,

Numai tu știi nefericirea mea, delirul meu, pasiunea mea,

Numai tu mă posezi pe deplin, îmi invadezi mintea, corpul și atitudinea.

Numai tu, tu vreau să mă săruți, să mă răsfeți, să mă dorești,

Numai tu, știi cum să mă oprești din a face lucruri nebunești

Numai tu, tu știi să-mi dai cerul, atunci când mă iubești în mod unic și plăcut,

Numai tu, tu mă epuizezi, mă faci să fiu supusă și mă învingi.

Numai în brațele tale, îmi pierd respirația până aproape de a leșina,

Numai tu, mă iei, lăsându-mi corpul agățat de un fir,

Numai tu, mă faci să fiu și slabă cu zâmbetul tău, cu felul tău de a fi,

Numai tu, știi și ai știut cum să ajungi la mine cu adevărat,

Să spargi zidul de gheață și să mă faci să te urmez în nebunie,

Pentru că suntem același aluat, în două corpuri diferite.

Numai tu, cel ce ești la fel ca mine, urmează-mă, 

Urmează-mă acum, când este încă este lumină în sufletele noastre,

Iar când va veni noaptea, vom savura în întuneric,

Bucuria de a ne avea unul pe altul, cu ochii, cu buzele, cu mâinile, cu tot trupul.

Amândurora ne place jocul ca unor copii,

Căci copilul din noi ne duce pe căi de nedescris,

Deschide ușa ascunsă a aventurii și jocului de a descoperi provocarea.

Și orice colț neospitalier, va deveni Rai dacă mă iubești,

Orice suspin trecător va deveni vulcan, dacă mă săruți,

Orice atingere va provoca foc, iar pielea mea va dori să fie pielea ta fără măsură,

Să facă din mângâierile tale, destinul meu

Și să fie fără bariere, doar a ta,

Căci pielea asta care mă acoperă, care simte vântul dansând,

Cea care ține la adăpost o inimă și un trup plin de iubire

Și pe care trăiesc o mulțime de senzații, un vast ocean de dorințe,

Este a ta, unică și nebună, pentru că locuiești în ea și în adâncul inimii mele....

....... Numai tu!!!!.... ~

~ Odine ~

~ Interzis sau nu, ești Paradisul meu ~

~ Doar te văd... și mintea îmi joacă feste,

Mă privești și îmi dezgolești inima

Te mângâi și mă pierd pe pielea ta,

Te sărut și cad în gol.

Iubirea asta dintre mine și tine e uneori sublimă,

Alteori un dezastru monumental,

Mă consumă și mă mănâncă pe interior,

Lăsând intact exteriorul.

E greu să-ți imaginezi cum e să îmbrățișezi pământul,

Dar când te țin în brațe, am impresia că îmbrățișez toate planetele

Și sunt învăluită de Univers, cu stele cu tot,

Iar asteroizii care mă lovesc în spate, nu au nici o putere.

Pieptul meu e ca o capelă în flăcări,

Mă deformez lângă tine,

Lacrimile-mi devin zâmbet

Și din degete se nasc ramuri, frunze și flori,

Care tremură în mâinile tale,

Dorința și iubirea sculptează în mine ca o daltă

Și mă transformă în toate formele de iubire.

Mă săruți de parcă nu te mai saturi

Și-apoi mă alungi să mă găsești în toate.

Ești rece, dar în tine arde Iadul

Și mi te pictezi în minte ca un edenic Lucifer,

De când ai apărut am știut că te vei naște pe buzele mele,

Că voi purta într-o palma Raiul, iar în alta Iadul,

Să simt gustul aromei iubirii și gustul tuturor păcatelor care le-am încercat.

Degetele tale când ating, urechile aud melodii

Pe care le verbalizez, fără foi sau muzică,

Dar toate sunetele doar corpul meu le simte,

Pentru că încă nu știu să te scriu așa cum ești cu adevărat,

Deocamdată știu doar să te simt.

Vreau să-ți sparg inima de gheață și să las focul să iasă

Să prindă aer și să ardă cu flăcări pân-la cer,

Să nu mai aibă ca limită doar un corp,

Să fii ca o stea ce se urcă spre cer și să mă tragă-nspre ea

Și să mă binecuvântezi cu cel mai frumos blestem.

Te aștept în adâncul sufletului meu

Cu tot ceea ce simt cu tine, intens, interzis,

Să ignor tot ceea ce înseamnă limită,

Căci interzis sau nu, ești Paradisul meu. ~

~ Odine ~

~ Leagă-mă de inima ta, sau dezleagă-mă ~

~ Nu te juca cu iubirea mea, căci nu sunt un joc,

Sunt o femeie care vrea să fie iubită și auzită,

Nu una care să fie uitată,

Nu port măști, iar ochii vorbesc pentru mine,

Savurez momentele lângă tine ca o aromă de viață,

Iubesc totul sau nimic și nu iubesc doar pe moment,

Am nevoie de îmbrățișări și de săruturi pe obraji,

Nu doar de nopți pline de pasiune,

Am nevoie de un prieten, nu numai de un partener,

Nu vreau o dragoste interzisă și de un pasager în viața mea,

Un om care veșnic trebuie să plece.

Am nevoie de clavicula ta pe care să o ating cu genele,

Am nevoie de o mușcătură pe buze, nu doar un sărut,

Trebuie să fie și liniște și nebunie,

Am nevoie de ceea ce ești în realitate, nu omul care îl controlezi mereu,

Am nevoie de tine, de pașii tăi rari și siguri,

De privirea ta care o arunci în treacăt, de gândurile și visurile tale.

Pentru mine dragostea e fluentă ca un râu,

A ta ca un foc, care invadează și profită de fiecare spațiu,

Ca o cursă, dar una de necontrolat

Și arzi sub piele ca un testament etern,

Un poem incomplet, care pare că nu se va termina vreodată,

A ta este ca un joc, ce știe să aprindă ușor, ca un întrerupător,

Armele tale sunt cuvinte sigure care neutralizează,

Ochii tăi sunt mâini care aprind fără atingere.

Nu sunt un joc care provoacă la contradicții,

Un vis de visat din care să te trezești mai apoi,

Nu sunt un cuvânt care se naște în tăcerea ta,

Numele care nu îl poți pronunța în auzul altora,

Dar care se pierde în mâinile tale,

Așa că leagă-mă de inima ta, sau dezleagă-mă de tine. ~

~ Odine ~