Odine With Love

Odine With Love

joi, 25 mai 2017

~ Îți închiriez inima mea ~

~ Dragul meu...
Îți închiriez inima mea, nou renovată, în care să te poți muta.
Este cochetă, în zonă rezidențială și liniștită,
Cu terasă spațioasă și vedere la mare.
E veselă și însorită, izolată termic și acustic.
Este ideală dacă îți dorești să trăiești iubirea romantică.
Inima mea se poate plia pe placul tău,
Totul din interior este plin de căldură sufletească
Și ai nevoie de ani de zile să îi poți cunoaște toate colțurile.
Este ideală pentru a locui o viață în ea,
Pentru că ești neconformist, iar valoarea... de neprețuit.
Inima mea nu are acoperiș, pentru că are vedere la cer
Ș posibilități nebănuite și infinite.
Este ideală pentru cel ce visează și nebunului de iubire,
Ferestrele sunt largi, iar lumina îți umple sufletul,
Iar ușa este întotdeauna deschisă pentru tine.
Mai sunt câteva fisuri pe pereții ei,
Dar împreună le vom umple cu tablouri de fericire.
Intră să o vizitezi, iar când te vei muta cu toate bagajele vieții
Vei vedea cât de mult o să îți placă,
Te va accepta cu toate mofturile și toate lucrurile personale pe care le-ai strâns de atâta timp. ~
~ Odine ~

duminică, 21 mai 2017

~ A fost scris... să dominăm iubirea ~

~ Inima mea este pe partea dreaptă,
Pentru că în partea stângă te-am pus pe tine să mă iubești,
Iar acum și inima și mintea și corpul meu îți aparțin.
Te-am lăsat în viața mea..
Pentru că am înțeles, că nu pot să lupt cu propria-mi inimă,
Am decis să te iubesc...
Pentru că am simțit, că altfel nu voi mai putea exista,
Te-am pus pe locul principal...
Pentru că mintea mea este tot timpul ocupată cu tine.
Amândoi suntem un foc pur,
Care ard cu priviri care se caută, săruturi interzise,
Mâini care se strâng de jur împrejur,
Două corpuri care se refugiază, doi îndrăgostiți,
Două trupuri ce dansează , conduse de sentimente și dorință.
Noaptea trecută amândoi am fost paranteze eterne de timp
Am transformat elementele naturii în decor de păcat,
Și nimeni nu știe despre ce vorbesc tăcerile din ochii noștri,
Despre cântecul care toarnă lavă incandescentă,
Sau pielea lovită de buze și urme de dinți.
Ochii tăi îmi dau lumină ca zorii zilei,
Gura ta îmi dă viață și pentru ea respir,
Vocea ta este cadența simțurilor mele,
Pentru inima mea,
Iar tu.. tu ești dorința mea ascunsă
Cea pe care o aștept ca un răsărit de Soare.
Pentru că a fost scris ca eu și tu să devenim un manuscris,
Cu săruturile, îmbrățișările, cu bucurii și extaz,
A fost scris ... iar acum ne protejăm pentru că a fost scris,
Ca tu și eu să dominăm iubirea, ca tu și eu, să devenim unul. ~
~ Odine ~

duminică, 14 mai 2017

~ Dragostea e capabilă să te facă să te simți ridicol, în cel mai frumos mod posibil ~

~ Promit să te iubesc fără limite,
Să te sărut ca și cum ar fi mereu sfârșitul lumii,
Să alerg spre tine atunci când tu vei merge agale,
Să zbor când tu vei alerga spre mine.
Promit că te voi îmbrățișa până în adâncul oaselor,
Să trec dincolo de carne cu o foame absolută,
Să găsesc fericirea în dulcele absurd.
Promit și o să reușesc fără ezitare,
Promit să insist și să lupt, să te descopăr, să învăț și să te învăț,
Cu bucuria unei păsări în zbor,
Căci gura mea e gura ta, sărutul meu e al tău,
Mă ai în brațele tale și mă simt în viață,
Cu un entuziasm care arată ca o nebunie.
Dar nu voi înceta să fiu aceiași femeie care am fost mereu,
Aceiași femeie care e independentă, dar care s-a îndrăgostit de tine,
Voi fi o mie de femei într-una singură, dar mereu și de fiecare dată a ta,
Asta pentru că îmi place ce ai făcut din mine,
Îmi place femeia care a devenit cu tine,
Cea care se pierde în preajma ta, dar care te dorește,
Cea care este cea mai liberă prizonieră din univers,
O sclavă fericită din întreaga lume.
Nu o să urmez un manual cu instrucțiuni,
Pentru că manualele dau doar bucăți de dragoste, fragmente de iubire,
Iar dragostea nu e împărțită pe bucăți.
Dragostea se consumă fără reținere, pentru că dacă este moderată nu mai e iubire,
Nu trebuie să te facă să te simți ridicol că ești îndrăgostit,
Ci ești ridicol atunci când nu vrei să te îndrăgostești,
Pentru că dragostea e capabilă să te facă să te simți ridicol, în cel mai frumos mod posibil. ~
~ Odine ~

luni, 8 mai 2017

~ Nu avem nevoie de cuvinte, decât de bătăi de inimă ~

~ Îmi iau visele și sufletul și ți le dau pe toate ție,
Le las să vină la tine într-un mod frumos, magic,
Îți sărut ochii și buzele, așa cum ești, aproape adormit
Și mă ghemuiesc în brațele tale, ca într-un basm.
Mă joc cu degetele prin părul tău, pe fruntea ta, peste ochii tăi închiși,
Îți spun vorbe de dragoste, dorințele mele și-mi place cum zâmbești când le auzi.
Am nevoie de tine în întregime, ca de aer,
Vreau să îți simt sărutul ca o pată pe pielea mea
Și să-mi simt corpul lipit de al tău, să nu se mai separe niciodată.
Am nevoie să fie tăcere și tot ceea ce să se audă să fie respirațiile noastre,
Ochii noștri ce simt electricitatea dintre mine și tine,
Ești nevoia de care eu am nevoie
Și de data asta ne vom iubi încet, în alfabetul Braille,
Să ne cunoaștem fiecare părticică de piele,
Iar simțurile să renască la fiecare atingere, ca prima oară,
Tăcerea să spună cele mai minunate cuvinte de dragoste, dintre doi iubiți,
Care nu mai au nevoie să își mai spună nimic, ci doar să se privească.
Când te ating simt că ating stelele cu vârful degetelor,
Cu mâini care ating, dar nu ating, trec dincolo de imposibil, de vibrații.
Suntem doua lumi diferite care sunt față în față
Și care nu știu cum să reacționeze decât în valuri de pasiune,
Corpurile se atrag înainte de a se iubi
Și nu avem nevoie de cuvinte, decât de bătăi de inimă.
Vreau ca fiecare noapte să fie un cântec cu tine
Și dansul în brațele tale să topească orice distanță între mine și tine,
Să închid ochii și să-mi las buzele să simtă vraja buzelor tale.
Sunt mai mult decât o carne tremurândă în brațele tale,
Sunt mult mai mult decât încerc și pot să transmit,
”Te iubesc-ul” meu va fi de fiecare dată diferit
Și când vom fi amândoi ne vom iubi ca și cum ar fi ultima suflare a vieții.

- Ce e cu tine și cu liniștea asta? Mai ai puțin și o să adormi în brațele mele.
- E liniștea de după furtuna care a fost între noi.
- Și de ce ții ochii închiși?
- Scufiță Roșie ce ești. Nu vreau să se termine visul. Nu vreau să dau piept cu realitatea. Afară e altă lume, total diferită de cea care e între noi. ~
~ Odine ~

joi, 4 mai 2017

~ Doi oameni liberi care se iubesc în viețile astea încățușate ~

~ Îmi place când te aud cum vorbești în șoaptă,
Îmi place când îmi spui numele ca și cum Pământul se oprește,
Îmi place când te uiți la mine pe furiș și-mi vorbești fără cuvinte,
Îmi place cum vocea ta îmi transformă simțurile
În căutarea corpului tău care devine foc.
Ți-ai făcut cuib în sufletul meu ca o pasăre rară,
Ți-ai făcut cuib pe pielea mea ca un tatuaj ce o să-l port până la moarte.
Îți simt parfumul în aer, îl simt impregnat în piele,
Îl simt îmbrățișându-mă ca un val de căldură.
Gura mea fără cuvinte parcurge mii de kilometrii
Pe punctele cardinale ale corpului tău,
Desenează dealuri, curbe, devenind una și aceiași ființă,
Într-o căutare frenetică și cu gust la unison.
Îți dau tot ceea ce e mai bun din mine, iar tu îmi dai ceea ce e mai bun din tine,
Cu o iubire ce presară păcatul, ce ne smulge și ne orbește,
Ne face să ne asumăm toate riscurile, devenind...
Doi oameni liberi care se iubesc în viețile astea încățușate.
Te ador oriunde ai fi,
Te iubesc dincolo de tine, dincolo de mine, dincolo de toate,
Te iubesc fără măsură, în tăcere fără scut,
Chiar cu riscul că mi te-ai înfipt în inimă ca o săgeată,
Pentru că ăsta e singura mea modalitate de a trăi. ~
~ Odine ~

vineri, 28 aprilie 2017

~ Hai să ardem astăzi, chiar dacă mâine vom fi cenusă ~

~ Nu vreau să urmez conformismul,
Nu vreau să fiu ”una” normală,
Vreau să fiu dragostea ta imposibilă,
Să fiu muza ta, cea care te face să te simți mai viu ca oricând
Numele pe care-l vei scrie în toate paturile, unde nu sunt eu.
Nu am nevoie să îmi spui că ai fi capabil de orice,
Că ai putea chiar să și mori,
Asta pentru că eu vreau să simți că trăiești, că trăiești iubirea,
Nu vreau să fiu eu lumea ta,
Vreau să simți libertatea în cea mai pură formă,
Nu vreau să îți iau dreptul de a îți controla dorințele,
Pentru că ar fi cea mai clară formă de egoism.
Nu vreau să îți umplu sufletul cu răni,
Pentru că mi-ar fi imposibil să le vindec mai târziu.
Nu vreau să fiu cea care te va marca pe viață,
Vreau să fiu calea ta, cea care e lângă tine împotriva curentului,
Nu să mă alegi de fiecare dată pe mine, ci cea la care te vei întoarce mereu.
Nu vreau să îți umplu o zi, ci toate zilele,
Nu vreau să depinzi de mine, vreau să contezi pe mine până la capăt,
Nu vreau să te fac neapărat fericit,
Vreau să îți dau lacrimile mele atunci când vei dori să plângi
Și să fac asta împreună cu tine,
Să-ți dau o oglindă atunci când îmi vei cere un motiv să zâmbești,
Pentru că tu ești motivul zâmbetului meu.
Tu... ești foc și flăcări,
Care-mi bat în inimă latent,
Cărbunele care arde, tăciunele de speranță
Azi și mâine,
Căci viața ta arde pentru că ești un foc veșnic,
Iar misiunea mea este de a îl aprinde în fiecare zi.
Hai să ardem astăzi,
Chiar dacă mâine vom fi cenusă. ~
~ Odine ~

joi, 20 aprilie 2017

~ Ești crezul meu sacru ~

~ Cu doar un simplu sărut mă seduci
Îmi pictezi pielea cu carmin obscen,
Mă confrunt cu vertijul de fiecare dată când mă atingi
Și simt cum aripile mi se ridică în gât.
Cu un simplu sărut de la tine
Îmi revoluționezi întreaga ființă,
Îmi rupi carnea și-o impregnezi cu tine,
Cu amprenta gurii tale.
Uită-te în ochii mei și o să vezi ce simt pentru tine,
Explorează-mi mintea și o să știi că tot ceea ce fac, fac pentru tine.
Uită-te în ochii mei și vei vedea că nu e nimic ascuns,
Sunt ca tine.... vezi?
Te iubesc ca și cum nu mai e loc de altceva,
Sufletele noastre se unesc în doar câteva secunde,
Eu mereu în căutare de tine, tu mereu în căutare de mine,
Ne consumăm unul pe altul,
Ne rupem bucăți de piele și le umplem cu săruturi.
Te simt cum îți ceri dreptul în interiorul inimii mele,
Îmi acaparezi inima și-mi creezi șocuri în respirație,
Variezi în sistole sau diastole,
În totul meu ești tu, tu, tu...
Debordezi de dorință în tăcere,
Exact ca sângele care urcă și coboară,
Într-o liniște deplină, dar fără de care nu pot exista.
Ești religia mea, crezul meu sacru,
Devotamentul meu fierbinte
De parcă ai fi templul lui Dumnezeu,
În fața căruia îngenunchez
Și mă duci în împărăția ta, în imensitatea universului,
Acolo unde eu sunt Afrodita vieții tale, carne din carnea ta
Suflet al sufletului tău. ~
~ Odine ~