~ Doi oameni care se iubesc (partea I) ~

” Suntem doi iubiți ascunși în noapte, cu teama de a fi descoperiți,

Doi iubiți scufundați în păcat cu nevoia de a-și stinge setea,

Două trupuri care se doresc cu sațietate, cu un jug care îi leagă pe viață și îi incită la dependență,

Unde am renunțat secătuiți, la a mai atârna de rafturile pline de praf ale unei societăți nebune,

Am renunțat la prejudecăți, la complexe, la haine și am ancorat steagul alb, care ne-a adus pace și ne-a liniștit sufletele.

Ne-am predat ca doi iubiți, corp lângă corp, fără să așteptăm  amnistiere, sau conciliere,

Doi oameni războinici, independenți, dar doi prizonieri al iubirii, care s-au pierdut în colțul buzelor celuilalt,

Doi oameni care se iubesc anihilați de focul dorinței, ce îi ridică în extaz până în abisul distrugerii,

Doi iubiți care sunt condamnați la libertatea de a se iubi nebunește,

Două corpuri acoperite de sudoare, care caută hrană, prin căldura mângâierilor ce ating nectarul paradisului, dar care ne duce la închisoare prin păcat,

Pentru că în cele din urmă statutul nostru civil va fi întotdeauna doar amanți... pur și simplu, doi oameni care se iubesc! ~

~ Odine ”