~ Când inimile noastre se împletesc, devenim nemuritori! ~

~ Când inimile noastre se împletesc, devenim nemuritori,

Când ochii tăi îmi zâmbesc și mă farmecă,

Când îți lași mâinile să mă caute tandru,

Când buzele tale vin să pună viață pe sufletul meu

Și mă inviți să devin iubita ta,

Când mă lipești de tine și mă mulezi perfect pe curbele corpului tău,

Când oftările și suspinele devin profunde

Și lăsăm trupurile să pășească împreună pe tărâmuri necunoscute,

Când stomacul se agită, în timp ce inima se topește,

Când ne dedicăm dragostea și viața pasiunii și ne invadăm reciproc,

Când nu mai exista nimic altceva decât noi doi împreună

Și amândoi, devenim doi îngeri în paradis care ard ca un Iad,

Când știm că totul și nimic nu contează pentru noi,

Și că dragostea noastră nebună, ne dă ceea ce este esențial pentru noi doi,

Când întotdeauna și de fiecare dată îi deschidem ușile,

Iar inimile noastre se împletesc... atunci, devenim nemuritori!

Am înțeles în sfârșit că orizontul meu este plin de lumina ta

Și că el râde în mirosul dulce al vântului,

Cu iubirea asta infinită pe care o savurez în mâinile tale!

Sunt îmbătată cu tine și vreau să împart cu tine, toată beția mea,

Vino în brațele mele așa cum ești tu, fermecător,

Să mă predau intens, în mângâierea ta nebună,

Hai să lăsăm dragostea, să facă dragoste,

Căci oboseala ei ne face mai frumoși! ~

~ Odine ~