~ O furtună se aude afară,
Vântul suflă din greu,
Un fulger sălbatic a tăiat cerul
Și tunete violente se aud la distanță.
Natura e furioasă,
Dar nimic nu se compară cu corpurile noastre,
Care atunci când se întâlnesc, se iubesc cu o pasiune
înflăcărată,
Cu dorința de a fuziona, într-un singur corp, un singur suflet
...
Creând propria furtună,
Furtuna noastră de dragoste!
Dacă aș putea să-mi deschid pieptul să te asurzească bătăile
inimii ce le simt,
Dacă aș putea să-mi împart gândurile și să te fac să călătorești prin
mintea mea,
Să vezi cum mă simt,
Cum mă faci să mă simt fragilă într-o lume a giganților
Tu care mă înalți atât de mult,
Tu, care-mi vorbești despre cer într-un alt univers,
Tu care vorbești cu mine și pentru mine,
Cel care mă pierde pe buze!
Simt că te iubesc, cu o iubire care mă sufocă,
Ești artera prin care trece sângele meu,
Îți cunosc mâinile și trucurile.
Și știu modul tău de a "mă iubi",
Îți cunosc vocea înainte de a te cunoaște,
Căci te-am auzit până la ceruri și dincolo de ele,
Știu despre dragostea ta și despre întoarcerea n viața asta,
Căci suntem jumătate din ceruri și jumătate din iad, păcat
și pocăință! ~
~ Odine ~
