Odine With Love

Odine With Love

sâmbătă, 19 martie 2011

~ Copacul iubirii ~

       ~ Daca ar fi sa descriu dragostea mi-ar lua zece vieti sa pot elibera toate cuvintele si tot nu as reusi sa termin. Daca ar fi sa o aseman cu ceva, nu stiu dar cred ca cel mai bine ar semana cu o matase fina. Larva ce se hraneste si apoi se transforma in cocon, arata delicatetea si fragilitatea iubirii, apoi eliberarea fluturelui ce a stat acolo si a asteptat zborul mult dorit,e apogeul la care tindem cu totii sa ajungem, sus, cat mai sus, spre desavarsirea suprema
     Nu mai vreau sa scriu cuvinte mari, tu stii ce simt si cum simt, restul nu mai trebuie sa le spun. Le auzi mereu, in fiecare zi, le stii asa cum si eu le stiu la fel de bine pe ale tale. Ai schimbat totul pe o sina de tren si de acolo s-a schimbat si viata mea. As vrea ca macar un sfert din ceea ce simt si traiesc sa simta si altii si la randul lor sa le traiasca.
    Sunt aici si tu o stii prea bine si oricate furturni vor trece, nimic nu poate clinti copacul ala pe care amandoi l-am sadit si se cheama ‘’Iubire’’. Intr-o zi va creste mare si va face flori si fructe si va arata mai frumos decat toti copacii saditi.
      Asa cum tu te hranesti cu mine, la fel si eu ma hranesc cu bratele tale si cu fiecare zambet al tau. Zambeste si maine soarele va rasari atat de frumos, acel soare care va face sa creasca micul copacel care acum inca e plapand.
     Iti aduci aminte micuta Stefania cum spunea in interviu despre iubire, ca stiu ca te iubeste, ‘’sigul sigul’’, asa o stii prea bine. Ziua ta sunt eu si noaptea mea esti tu, caci asa cum am promis noaptea locuiesti cu mine. Fur luna de pe cer si fac veioza din chipul ei, iar din stele mi-asez curcubeu argintiu pe tavan. Adun norii si ii pun la geam, perdele din zahar. Ma invelesc in fiecare seara cu gandurile tale. Timpul meu nu are ore, secundele soptesc amintiri cu tine, timpul imi desira cuvintele in silabe fragile ce pastreaza clipe ascunse, timpul meu tine incuiate amintirile, iar eu ‘’te iubesc o eternitate si o zi mai mult’’. ~
                                                ~ Odine ~

joi, 17 martie 2011

~ Clipa sufletelor pereche ~

~ Privesc si acum in ochii sufletului meu pereche.
In ochii care la inceput mi-au fost atat de straini.
Simt ca este mai presus de mine ,de fiinta mea.
Ca viata mea nu are niciun sens fara de el dar mai stiu ca impreunarea ne-ar ucide,f
iindca ne-am mistui reciproc fiind fiecare cu mult deasupra vietii celuilat.
Suntem ca polii unui magnet care se atrag
doar fiindca sunt opusi dar daca s-ar uni vreodata ar dispare intregul magnetism.
De aceea ne vom atrage mereu cautandu-ne in celalat la nesfarsit pana cand moartea ne va face sa uitam unul de celalalt pe momentul unei clipe eterne.
Sa nu uitam ca si acea clipa oricat de eterna ar fi este doar o clipa si nimic mai mult....
Si atunci?Atunci ne vom cauta iarasi la nesfarsit,
in acelasi nesfarsit  in care ne-am nascut pentru a putea muri din nou
invaluiti oare tot in aceasta mantie a desertaciunii,a neputintei de a ne apropia vreodata?
Te iubesc,Te strig,Te caut mereu in inima mea.

Mai stiu ca fara tine  intreaga lume s-ar narui dar este tot atat de adevarat ca alaturi de tine s-ar mistui si atunci ce ar ramane?
Mai stiu ca intotdeauna Destinul inefabil isi tine usile larga deschise de parca ar avea vreun sens atata timp cat nimeni nu poate iesi niciodata pe ele.
Si aceasta este o desertaciune.
Este o desertaciune si faptul ca toate contrariile se atrag
iar cele de acelasi sens se resping in aceasta lume.
Astfel Binele va fi atras mereu  Rau precum Raul de Bine,
iar binele Binelui va fi tocmai Raul pe cand binele Raului
va fi ceea ce intelegem noi prin Bine.
Cum perechea Raului e Binele  tot asa si sufletele pereche.
Fiecare suflet care se crede propriul sau rau etern isi va cauta etern
Binele sau doar marele paradox este ca pentru a se gasi unul pe altul
ar trebui ca unul sa caute Binele iar celalat tocmai Raul
 fiindca nu pot avea ambele acelasi sens fiind unul inversul celuilat.
Sufletele pereche nu pot avea acelasi semn ,
ci pentru a fi perechi vor trebui sa se atraga
iar daca ambele ar fi numai Bine s-ar respinge.
Astfel fiecare suflet pereche este opusul celuilat.
Ma gandesc in fiecare clipa la tine si ma doare cumplit orice imagine a ta.Vreu sa iti trimit fiecare gand,
fiecare soapta spusa in tacerea adanca a eternitatii sufletului tau.
Sa pot plande alaturi de tine in mine,
alaturi de mine in tine,
sa pot intelege de ce inimile noastre bat,
de ce traim printre clipe si nu printre eternitati de parca nu ar fi tot una.
Sa pot intelege fiecare zambet al tau ce se sparge adanc in mine asemeni unui val,
care se sparge in cele din urma  de stanca eternitatii mele prin sangele starbunilor mei la fel cum necuvintele mele se sparg in eternitatea ta sia  strabunilor tai.
Si vor sa iti spuna cat de mult Te Iubesc ,
cat de mult te ador in aceasta lume desarta.
Stiu ca noi niciodata nu ne vom putea privi ochi in ochi, 
ci doar in inimi.
Stiu ca acestea bat impotriva infinutului
tocmai fiindca bat si ambii ne dorim infinitul si adevarul acestuia.
Orice bataie se opune infinitului fiindca masoare o finitate
chiar daca aceasta este infinita.

Lasa-ma sa pot bea din paharul voluptatii tale apa vietii ,
pana in adancurile fiintei mele pentru a putea muri!
Cu toate acestea te voi iubi mereu
Ingerul meu drag si salbatic al Destinului vietii mele.
Oriunde am sa fiu in aceasta lume am sa te port cu mine in gand
si am sa vorbesc cu tine acolo unde nimeni nu va putea patrunde niciodata,niciodata,niciodata...

Intotdeauna in viata sa ridici fruntea sus
chiar si atunci cand te vei simti singura fiindca sunt
si voi fi etern alaturi de tine chiar si cand trupurile noastre
vor fi demult praf si pulbere,
chiar si atunci cand oceanele vor seca iar apa vietii
va fi demult bauta de desertaciunea acestei lumi.
Sa nu plangi fiinca suntem Destin,
fiindca suntem tot ce poate fi mai presus acestei lumi.

Te Iubesc si sa nu te indoiesti niciodata de mine.
Voi fi in fiecare clipa a acestei vieti a mele numai al tau,
viata pe care ti-o daruiesc.
Sa intelegi ca aceasta carte va fi etern un Taj Mahal
al iubirii pe care ti-l dedic peste milenii.
Sa stii ca sfintenia face parte din iubire
iar tu esti o sfanta a Destinului meu ,
o religie a vietii mele.
Un crez al fiintei uitate din mine,
strainul care ma indrept spre nicaieri,
stiind ca acolo unde va fi ma voi implini prin moarte,
asteptandu-te...
Te Iubesc atat de mult dragul meu suflet pereche incat nu pot exprima in cuvinte. ~

 ~ Sorin Cerin ~

marți, 15 martie 2011

~ Tata ~


       ~ Va veni o vreme cand voi imbatrani, cand ma voi murdari la gura de mancare, cand nu voi mai putea sa ma imbrac singur, sa ai rabdare. Adu-ti aminte de timpul cand te-am invatat. Iar daca voi vorbi prea mult, asculta-ma asa cum o faceai in copilarie cand iti citeam in fiecare seara povesti.
       Cand picioarele imi vor obosi, tine-ma de mana, nu ma trata ca pe o greutate. Tine-ma cu mainile tale puternice, asa cum si eu te-am tinut cand cand erai copil si ai facut primii pasi. O sa intelegi valoarea cuvintelor astora, atunci cand voi pleca pentru totdeauna, din viata.
        Intr-o zi vei descoperi ca in ciuda greselilor pe care le-am facut, am vrut intotdeauna ce e mai bine pentru tine. Da-mi un pic din timpul tau. Da-mi un pic de rabdare. Da-mi un umar pentru a imi odihni capul in acelasi fel am facut-o pentru tine. Ajuta-ma pana la sfarsitul zilelor mele, cu dragoste si rabdare si, in schimb iti voi da un zambet si dragoste pe care am avut-o intotdeauna pentru tine. ~

     

luni, 14 martie 2011

~ Inger de zapada ~


        ~ As vrea sa fiu un inger de zapada, care sa se topeasca de fiecare data cand ma ating mainile tale. Tu soare cald, mangaie-mi ochii care te privesc, gura care iti zambeste, urechile ce iti asculta soaptele de iubire. Dar sunt doar o femeie, sunt ca un pustiu, pot sa sufoc si sa fiu si apa, atunci cand iti e sete, dar sa nu ma bei, de vrei sa simti iubirea.
        Uneori sunt rece ca o iarna, ca un fulg ce zboara fericit in aer, dar in inima sunt calda ca o zi de vara. Toata viata am asteptat timpul potrivit sa spun ce simt. Am incercat sa apari sa iti spun cata nevoie am de tine si ca sunt pierduta fara tine. Pentru ca dragostea asta e atat de reala si nu stiu cum sa iti spun.
       Nu putem sa ne luam ramas bun in ploaia torentiala de la iubire si sa plecam mai departe, pentru ca toata viata am simtit asta si nu am gasit cuvintele potrivite sa-ti spun ramai a altaturi de mine pana la sfarsitul calatoriei numite ‘’viata’’.
    Dar acum totul e asa cum trebuie sa fie, pentru ca ai venit, caci inainte de a aparea, nu aveam catre ce sa alerg cu atata fericire. Si ma intreb, oare tu stii ce simt eu ? Asa ca vino alaturi de mine in noaptea asta mare si ‘’ramai’’. Eu sunt doar o femeie, sunt fericirea ce o pretuiesc barbatii, poate ca uneori sunt rea si dura, sau poate azi sunt puternica, asa ca atunci sa fugi de mine, dar maine poate sunt slaba si plang, dar voi ramane tot o femeie si toate ce le fac, sunt din iubire. ~

    ~ Tu esti visul meu, unicul meu vis. Si as vrea sa te strang asa de tare in brate, incat tu si eu sa devenim o singura persoana. Cu cat te iubesc mai mult cu atat pare ca imi doresc mai putine, caci dragostea ta ma implineste si ma face fericit cu-adevarat. ~

~ Templu de sentimente ~

     Mi-am contruit un templu din sentimente, iar deasupra lui stau stelele agatate cu sfoara aurita, plutind pe cerul senin de parca ar fi pline de heliu. Din cand in cand imi mai cobor cate una si mi-o prind in par. Asa imi lumineaza drumul pe care pasesc zambind. M-am dezbracat de praful vechi, dar am inca aripile cu mine, le port in spate si ma uit la ele si surad. Sunt inca acolo si sunt ale mele.
    Pana si dimineata imi zambeste cald si imi trimite un semn de fericire. Ce soare frumos. Ploua cu fluturi colorati de iubire, iar deasupra sufletului meu e un curcubeu imens care ma duce in lumea celor care iubesc. Nu o sa imi iau cu mine decat aripile in spate,  razele de soare in buzunar si un buchet mare de stele si vise.
     Visez la ziua in care vom zbura imbratisati ca la o primavara inverzita si imi rascolesc ingerii in ploi torentiale lasandu-i sa-mi dezlege un pumn de fluturi...etern, la inifinit, catre iubire.

~ Atât de pierdut în oceanul etern al ochilor tai.    De aceea te voi cauta etern în mine,
    Navigând pe fiecare privire ce ne va cadea,
    Asemenea fulgilor de nea din zapada amintirilor,
    Pentru ati spune etern ca te iubesc infinit. ~ Sorin Cerin ~

~ Pablo Neruda – Sonet XVII ~

Nu te iubesc ca si cum ai fi un trandafir sărat, sau topaz,
sau o sageată de garoafe pe care focul o trimite.
Te iubesc cu certitudinea ca lucrurile intunecate sunt menite
între umbră şi suflet, in secret sa fie iubite.


Te iubesc ca planta care nu înfloreşte niciodată
dar păstrează în ea lumina florilor ascunse.
Mulţumesc iubirii tale, solid şi cert parfum
rasarit din pământ şi trăind în întuneric, în trupul meu.
Te iubesc fără să ştiu cum sau când, sau de unde
Te iubesc în mod direct, fără complexe sau mândrie;
Asa ca te iubesc pentru că nu stiu alta cale

Decat aceasta: unde eu nu exist, nici tu ,

Atât de apropiati, încât mâna ta pe pieptul meu este mâna mea,
Atât de apropiati, încât ochii tai se inchid ca si cum eu as adormi.

~ Carte de iubire ~

      ~ Am nevoie de o carte. O carte pe care sa urc la stele. Sa le ating, sa mi le pun in par. Am nevoie de fericire, asa cum ele au nevoie de cer. Cartea iubirii e tot ce vreau. Sa o citesc din scoarta in scoarta, sa ii adulmesc fiecare cuvant, sa il inghit si sa il mestec pana cand ii voi simti gustul dulce –amarui.
      Nu am nevoie decat de o pereche de aripi, pe care sa le infig in spatele meu, sa nu mi le mai poate smulge nimeni. Aripi de argint care desi vor fi grele, sa ma inalt cu ele, pentru ca sufletul imi e atat de usor. Doar o adiere si ma poate face sa zbor sus si mai sus. Doar ca adierea nu exista. E atat de liniste si nici macar un firicel de aer nu se simte.
     Intr-o zi imi voi scrie aripile, le voi desena asa cum numai eu stiu, le voi scrie cu litere invizibile si numai eu sa le pot citi. Nimeni nu va stii in afara mea nu va reusi, decat cei care au sufletul la fel de usor precum o pana. Doar ochii lor vor intelege cuvintele scrise acolo. Cuvinte pline de sentimente neintelese, neascultate si lasate sa se usuce precum un trandafir lasat fara apa, in razele inabusitoare ale soarelui.
  Am nevoie de cartea mea de dragoste. In ea imi voi regasi identitatea si cu ea imi voi culege stelele care imi vor veghea pasii catre fericire. Ele imi vor straluci in par asa cum imi straluceste sufletul. ~