Odine With Love

Odine With Love

miercuri, 5 noiembrie 2014

~ Avem nevoie de iubire ~

~ E uimitor cum suntem dependenți de stimul. 
Sau, mai degrabă, totul este stimulare.
Totul este nou și avem o mulțime de lucruri de învățat, de descoperit și inventat.
Fiecare moment este o altă descoperire ...
O melodie, un joc, un dans, o tehnologie nouă, e uimitor.
Asta ne face să ne dezvoltăm.
Avem nevoie de multe stimulente pentru a ne asigura că viața noastră nu trece inutil.
Ne dorim un job care ne provoacă, să oferim tot ceea ce avem mai bun,
Ne dorim o dragoste ca la început în fiecare zi, chiar dacă nu ne schimbăm pentru dragoste întotdeauna,
Vrem să trăim pasiuni copleșitoare și interesante,
Ne dorim vise mari și grele, pentru că dacă sunt ușoare se uită repede,
Ne dorim mereu stimuli de viață cât mai intenși și câți mai mulți.

Vrem să ne îndrăgostim dintr-un simplu schimb de priviri,
Să jurăm că totul este pe viață și chiar dacă asta se va termin într-o zi,
Avem nevoie de o iubire atât de dulce care să ne îmbolnăvească,
Dar care să ardă și să fie picantă ca ardeiul,
Genul de iubire pe care să arunci gheață, dar care să nu stingă incendiul din tine
Care să o iei atât de în serios încât să te facă să îți pierzi mințile
În așa fel încât să îți iasă din cap dar care să intre la celălalt în inimă.
Da avem nevoie de iubire, pentru că ea este stimulul care ne accentuează sentimentul de trăire,
De toate tipurile de iubire, de dragoste nebună după care să suferim,
Care să ne facă să ieșim din tiparul normalului,
Care să ne pierdem capul și mințile, dar care să ne găsească sufletul zâmbind. ~

~ Odine ~



marți, 4 noiembrie 2014

~ Dialog între noi ~

~ Tu: Uită-te în ochii mei pentru că îți spun adevărul. Au fost atâtea femei în viața mea în ultimii ani, însă cu niciuna nu am simțit ce simt cu tine.
Eu: Și de ce îmi spui asta acum?
Tu: Pentru că nu vreau să te mai îndoiești niciodată de ceea ce simt pentru tine.
Eu: Câteodată nu mai știu ce simți pentru mine. O simt din ochii tăi dar faptele tale îmi schimbă sentimentul ăsta. De multe ori aș fi vrut să fiu altfel.
Tu: Cum?
Eu: Să nu mai judec cu inima ci cu mintea, doar că nu mă lasă. Sunt prea slabă.
Tu: Nu ești deloc slabă, din contră eu cred că ești cea mai puternică femeie și de asta te iubesc atât de mult.
Eu: Că sunt puternică?
Tu: Că ești atât de specială :)
Eu: Și tu cum ești?
Tu: Eu mă simt special pentru că sunt iubit de tine și că mereu ai avut atâta răbdare cu mine și m-ai înțeles în nebunia mea.
Eu: Vrei să spui că te-am așteptat și te aștept de atâția ani....
Tu: Și o să mă mai aștepți?
Eu: Se pare că inima nu îmi prea dă de ales și mai nou mi-a infectat și mintea cu virusul ei.
Tu: Îți multumesc pentru tot ceea ce nu merit dar continui să oferi! Și într-o zi o să simți că îmi pare rău pentru tot...
Eu: Într-o zi...
Tu: Da... E de ajuns una
Eu: Da. Atunci o să te aștept... până în ziua când o să fii pregătit. ~

~ Odine ~

vineri, 31 octombrie 2014

~ Iartă-mă ~

~ Iartă-mă că iubesc ochii tăi, ca niște pene ale păsărilor pierdute în zbor...
Dacă iubesc copilul nerăbdător și neliniștit ce nu se satură de căutări...
Dacă ador jocul mâinilor tale care mă ating ca niște valuri...
Dacă mă îmbolnăvesc de zâmbetul tău infectat cu dorință...
Dacă gust din marea  adusă de palmele tale...
Dacă mă pierd pe drumul însemnat de pași...
Dacă sufletul meu începe să devină dependent de tine...
Dacă îți sărut prezența cu ochii mei printr-o zbatere de pleoape...
Dacă în pieptul meu simt un roi de aripi ce flutură dormice să simtă palmele tale...
Dacă sufletul meu se cutremură la marginea albă a patului vieții...
Dacă ochii se închid sedați de dorință în abis...
Dacă inima mi se afundă într-o călătorie fără cale de întoarcere...
Dacă mă acoperi cu o pătură de stele și zâmbete în stare de ebrietate...
Dacă pântecul îmi devine un iad al prejudecăților...
Dacă pielea ta e ca o pânză cu care mă acopăr de frig...
Dacă gura îmi amuțește când se îmbracă cu săruturi...
Dacă trupul meu leșină predându-se ca o cârpă beată în brațele tale...
Dacă timpul se oprește pentru o clipă atunci când îmi spui cuvântul "te iubesc"...
Iartă-mă dacă te iubesc mai mult decât mă iubesc pe mine. ~
~ Odine ~

joi, 30 octombrie 2014

~ Te provoc... ~

~ Te provoc să rămâi în seara asta
Pe tine și ce a mai rămas din tine în mine
Pentru a savura ceea ce a fost
La o cană de cafea fierbinte.
Să mă faci să devin o egoistă în iubire
Să mă faci să prind rădăcini în mine prin tine,
Să alunec precum un șarpe aventuros
Prin venele tale și să-mi găsesc adăpost în inima.

În bezna fumului de țigară
Și ultima înghițitură de cafea
Încerc să te găsesc prin măsuri aleatoare
Mimând mișcările pașilor de tango
În care picioarele parcă își pun piedică unul altuia,
Vârfuri de degete pe piele
Ce se leagănă precum palmierii în vânt
Brațele se luptă să apuce mai mult din celălalt
Iar gurile caută aer și viață în stare de ebrietate.

E o altă lume, trebuie să fie
În care timpul se oprește,
Iar vântul nu mai bate,
Apele nu mai curg
Și tot ce se aude e doar respirație
Între două tunete, două războaie, două strigăte, 
Separate doar de un fir iubire
Un spațiu imprecis, cablul dintre două inimi
Spațiu care se reduce prin apelul la tăcere.

Te provoc să rămâi, dacă nu ți-e teamă,
Dar dacă ți-e teamă de ceea ce simți
Pleacă oftând încruntat
Și rătăcește în fumul de țigară
Până în clipa în care vei fuma tot
Dar cu grijă să nu dai foc la inimi. ~
~ Odine ~

miercuri, 15 octombrie 2014

~ Dragostea este suma celor mai bune sentimente ~

~ Dragostea este un sentiment de detașare
Este magia pură, care hrănește inima...
Te dezbracă de haina bărbatului sau femeii care o porți
Și te îmbracă în haina îndrăgostitului de fascinație pură.


Dragostea este un cuvânt atât de mic, dar atât de puternic
Nu alege ce e frumos, urât, plictisitor, ci se întâmplă
Pe o plajă, la o plimbare sau oriunde
Nu are nici o zi sau timp anume pentru a te îndrăgosti.

Când se întâmplă, te poartă spre pasiune
Un singur sentiment și atât de multe emotii
Dragostea hrănește pasiunea zi și noapte
Te îmbată ca o șampanie efervescentă și acidulată.

Dragostea este un sentiment care nu poate fi explicat
Este o dorință nebună de a fi împreună
Cu degete care să ațâțe toate simțurile,
Să apropie și să simtă mirosul celuilalt în minte.

Dragostea este suma celor mai bune sentimente
Născute în orice persoană...
O simți ca o adiere umedă pe față
Și nu moare niciodată din fleacuri, dacă e adevărată. ~
~ Odine ~




luni, 13 octombrie 2014

~ Când vei începe să iubești... ~

~ Când îți dai seama că brațele tale nu sunt atât de mari pentru a îmbrățișa?
Iar mâinile astea atât de mici nu se potrivesc împreună în palma ta?
Când îți dai seama că inima ta este prea mică pentru a se potrivi cu o iubire atât de mare?
Când vei recunoaște ca viața e atât de fragilă și să iubești necondiționat depinde numai de tine, căci abia atunci vei începe să trăiești cu adevărat.


Abia atunci viața va deveni mai usoară ...
Când îți vei permite să fii tu însăți indiferent de numărul de defecte care îl ai...
Când vei arunca la gunoi toate regulile care nu te ajuta la nimic, ci îți micșorează sentimentele... 
Când vei crede în puterea care există în tine, chiar dacă uneori ea va fi ascunsă într-un colț...
Când vei transporta în bagajul vieții doar ceea ce merită ... 
Când o să scapi de balastul trecutului, care cântărește enorm și te apasă pe umeri...
Când purtările tale toxice nu te vor mai ucide psihic....
Atunci îți vor ajunge brațele să îi ții pe toți pe care îi iubești, iar inima ta va fi mare cât o întreagă galaxie și vei găsi mereu un spațiu liber pentru fiecare persoana care va intra în viața ta. ~
~ Odine ~


joi, 9 octombrie 2014

~ Libertate ~

Revolta este vocea sufletului care a tăcut prea mult
Iar lacrimile sunt inutile în vremuri de revoltă.
Sufletul vrea să taie sârma ghimpată și să zboare ca păsările sălbatice
Să spargă geamurile ferestrei pentru că blochează aerul să intre.
Vreau să fiu acolo unde inima mea se simte liberă și să-mi liniștesc mintea
Vreau să mă trezesc în ciripitul păsărilor și să dorm sub mângâierea blândă a lunii,
Vreau să-mi spăl trupul în albia unui râu și să îmi curăț sufletul cu picături de rouă,
Să mă parfumez cu mirosul florilor colorate ca în visele mele
Vreau să mă întind pe iarbă și să mă întâlnesc cu stelele,
Să-mi sărute obrajii razele de soare, iar vântul să-mi mângâie chipul,
Să-mi deschid brațele larg și să simt că pot îmbrățișa lumea
Să simt că trăiesc acolo unde exista viață! ~
~ Odine ~