~ Preludiu infinit ~

~ Lasă-mă să-ți simt ritmul inimii,

Mirosul pielii tale, să o alint cu privirea mea,

Să se sature retina ochilor mei,

Căci ești balsamul sufletului meu, care oricât de aspru ar vrea să fie,

În prezența ta devine moale și nu mai înțeapă.

Tu mă comanzi și cu tine inventez păcate,

Ne iubim cu mândrie, lăcomie, egoism, invidie,

Cu toate metehnele încornoratului,

Ce ne face să blestemăm Edenul

Și să păcătuim din nou și din nou și nimic să nu conteze.

Eu nu sunt altceva decât capodopera ta,

Sculptată cu vârful degetelor tale,

Cizelată cu buzele și conturat fiecare colțișor cu iubire,

Sunt copia ta în variantă feminină.

Dinainte de a îți auzi pașii, te intuiesc de dincolo de dor,

Îți simt prezența cu privirea în spatele meu la fiecare mișcare,

Îți simt șoaptele pe gâtul meu și în urechea mea,

Îți trăiesc atingerile în plexul solar,

De acolo de unde pleacă focul ce îmi inundă corpul.

Și îți sunt de atunci, parcă de când mă știu,

Pre(simt) că îți aparțin... acum și pentru dintotdeauna,

Și tu al meu... pe vecii vecilor.

Captiv, sufletul meu pereche, sursa mea de viață,

Adolescentul visător, cu care voi face din fiecare zi, o eternitate de iubire.

Nu ai nici un nume, nu am nici un nume,

Nu mă interesează cine ești, ce ai, nu vreau să știu nimic,

Amândoi am venit să uităm totul, absolut totul,

Chemați de aceiași dorință,

Doi luptători pentru iubire, corp lângă corp,

Chipul tău în palmele mele, fața mea în palmele tale,

Gura ta pe pielea mea, pielea ta pe buzele mele

Și timpul meu, al tău va fi, un preludiu infinit. ~

~ Odine ~