~ Tu ești visul meu nebun, care a venit în viata mea, să fie poezie! ~

~ De ce te scriu? Te scriu pentru că tu mă citești altfel,

Mă citești cu atingeri divine, cu ochii minții,

Pentru că știi că toate cuvintele mele nu sunt aleatoare,

Pentru că te iubesc, te ador, te venerez,

Pentru că în scrierile mele te văd reflectat în fiecare cuvânt,

Pentru că știu că tu mă citești cel mai bine,

Când sunt indescifrabilă, nebună, visătoare, melancolică,

Cum trăiesc intens pe marginea abisului.

Tu... citește-mă! Citește-mă când te vreau fără să te vreau,

Descifrează-mi semnele, privirea, tăcerea,

Citește-mă când te intuiesc, te simt, te visez!

Citește-mă când știi că sunt liberă, subtilă, sau îdrăzneață,

Complicată, între dorința de tine și anxietate,

Citește-mă, între aripi și libertatea de a zbura!

Citește-mi sufletul, sentimentele, nebunia și motivele,

Citește la mine totul, în bucăți sau întreagă,

Cu tine sunt întreagă și sunt în întregime a ta,
Citește-mă cu adevărat, pentru că tu ești visul meu nebun,

Care a venit în viata mea, să fie poezie!

Nu suntem altceva decât doi acrobați în pentagrama vieții,

Suntem sus, suntem în jos,

Zburăm, ne îmbrățișăm, ne transformăm,

Facem din fiecare cuvânt, muzică,

Imagine, sens

Și totul explodează, totul se transformă,

Universul se cutremură, fluturi se nasc pe buze.

Nu suntem goi, suntem doar, descoperiți de rușine,

Rămânem tăcuți... dar ne auzim cum respirăm. ~

~ Odine ~