~ Încolăciți ~

~ Suntem doi încolăciți, care tremură când simt căldura celuilalt,

Încâlciți de dorința care ne acoperă și ne leagă cu un jug imposibil de rupt,

Încolăciți sub focul care ne arde pielea și ne face sclavii unei pasiuni furtunoase și atât de dependente,

Încâlciți ca doi înfometați, dornici de a explora focul de tabără al iubirii,

Zburăm....

Ca două vrăbii însetate și facem din această sete, o motivație,

Zburăm piele lângă piele, corp lângă corp spre un moment de neuitat. 

Când suntem  unul în brațele celuilalt e ca și cum am avea stelele de pe cer,

Când ochii noștri se ciocnesc, sar scântei care aprind focuri în inimă,

Suntem spațiu și pământ și cer, suntem dragoste
Și fiecare stea, este un sărut care ne umple de pasiune,

Ca o sămânță care se seamănă în inimă și se transformă într-o sursă de iubire.

Mâinile noastre se pot simți la distanță, acolo unde dragostea nu se pierde niciodată,

Iar în suflet este ținută pentru eternitate, unde rămânem  fără temeri,

Cu ochii închiși și unde fiecare bătaie de inimă acompaniază fiecare rimă,

Dintre sufletul meu și al tău, între inima ta și a mea, într-o poezie de iubire,

Scrisă pe bucăți de piele, la întâmplare, cu gânduri mici,

Pentru a nu fi uitată în cărți învechite, sau foi mototolite,

În jurnale pline de inimioare, marcând o dragoste veșnică,

Ci marcate în suflet și inimă, într-un poem alcătuit din două cuvinte, ținută de patru mâini, într-o singură iubire.  ~

~ Odine ~