~ Hai să ardem astăzi, chiar dacă mâine vom fi cenusă ~

~ Nu vreau să urmez conformismul,

Nu vreau să fiu ”una” normală,

Vreau să fiu dragostea ta imposibilă,

Să fiu muza ta, cea care te face să te simți mai viu ca oricând

Numele pe care-l vei scrie în toate paturile, unde nu sunt eu.

Nu am nevoie să îmi spui că ai fi capabil de orice,

Că ai putea chiar să și mori,

Asta pentru că eu vreau să simți că trăiești, că trăiești iubirea,

Nu vreau să fiu eu lumea ta,

Vreau să simți libertatea în cea mai pură formă,

Nu vreau să îți iau dreptul de a îți controla dorințele,

Pentru că ar fi cea mai clară formă de egoism.

Nu vreau să îți umplu sufletul cu răni,

Pentru că mi-ar fi imposibil să le vindec mai târziu.

Nu vreau să fiu cea care te va marca pe viață,

Vreau să fiu calea ta, cea care e lângă tine împotriva curentului,

Nu să mă alegi de fiecare dată pe mine, ci cea la care te vei întoarce mereu.

Nu vreau să îți umplu o zi, ci toate zilele,

Nu vreau să depinzi de mine, vreau să contezi pe mine până la capăt,

Nu vreau să te fac neapărat fericit,

Vreau să îți dau lacrimile mele atunci când vei dori să plângi

Și să fac asta împreună cu tine,

Să-ți dau o oglindă atunci când îmi vei cere un motiv să zâmbești,

Pentru că tu ești motivul zâmbetului meu.

Tu... ești foc și flăcări,

Care-mi bat în inimă latent,

Cărbunele care arde, tăciunele de speranță

Azi și mâine,

Căci viața ta arde pentru că ești un foc veșnic,

Iar misiunea mea este de a îl aprinde în fiecare zi.

Hai să ardem astăzi,

Chiar dacă mâine vom fi cenusă. ~

~ Odine ~