~Nimeni nu simte iubirea, fără a încerca lacrimile ei ~

~ Nimeni nu ajunge la obiectivul propus dintr-o singură încercare, fără să se înalțe de mai multe ori și să cadă, pentru că nu poți zbura perfect din prima...

Nimeni nu merge mai departe în viață, fără a pune măcar o dată piciorul în locuri greșite sau în gropi... 

Nimeni nu poate spune că îi place un singur miros dacă nu a încercat mai multe arome...

Nimeni nu se uită la viață fără să tresară de câteva dăți, pentru că nu poate ajunge în port, dacă nu a vâslit de mai multe ori... 

Nimeni nu ajunge pe cealaltă parte, dacă nu a trecut pe un pod sau a înotat...

Nimeni nu poate judeca, fără să își știe mai întâi propria sa slăbiciune...

Nimeni nu devine un ideal, fără să fi încercat de mai multe ori imposibilul... 

Nimeni nu recunoaște posibilitatea de a ierta, dacă nu a iertat el însuși măcar o dată în viață...

Nimeni nu ar trebui să trăiască fără schimbare, de a vedea lucruri noi, a se confrunta cu alte senzații și a avea posibilitatea de a își corecta greșelile...

Nimeni nu are dreptul să consume iubirea și prietenia altui om, dacă el însuși nu dăruiește iubire....

Nimeni nu poate strânge o mână pentru a saluta, dacă ține pumnul închis...

Nimeni nu poate avea o dragoste adevărată, dacă nu s-a sacrificat el însuși mai întâi pentru iubire... 

Nimeni nu se simte iubirea, fără a încerca lacrimile ei, sau să culeagă trandafiri, fără să simtă spini lor. ~

~ Odine ~

~ Ceea ce nu ne omoară, ne distruge încet ~

~ Dintr-o data inima se strânge și apare dorul,

Îmi doresc să plece, dar nu este de ajuns. 

Vin fluturii în stomac iar teama de a suferi din nou,

Este minimă în comparație cu bucuria de a te aduce înapoi. 

Poate mâine nu vei mai fi în gândurile mele toată ziua...

Poate nu te voi mai vedea în fiecare persoană care trece pe aceste străzile aglomerate și totuși atât de goale...

Poate în seara asta nu-mi vei mai invada visele cu afecțiune și sărutări

Și apoi dorința de a nu mă alunga dimineața.

Și, dacă o să am și un pic de noroc,

Dimineața va fi una perfectă.

Mă simt rău. Dar într-o zi acest dor va trece,

Între timp nopțile sunt dificile, aproape de nesuportat.

Poate mâine nu voi mai dori să cunosc răspunsuri la întrebările mele,

Poate voi șterge fotografiile cu noi de pe telefon

Și o să uit fiecare moment când am fost împreună.

Dar acum încă nu pot,

Am încă o mulțime de speranțe răspândite aici. 

Și poate și ele ar dispărea, dacă nu m-aș trezi din senin că mă suni

Sau că îmi spui despre ceea ce faci și la final cu ”te iubesc”.

Ce se întâmplă dacă mă decid să arunc tot ce a mai rămas din tine?

Aș putea șterge tot ceea ce însemni ”tu”,

Să-mi schimb culoarea părului, tunsoarea,

Să arunc tot din dulap și să schimb garderoba,

Să ambalez totul în cutii și să ard totul ce ține de tine,

Dar nici așa nu ar ajuta, pentru că nu aș putea scăpa de mirosul tău.

Există o frază budistă care spune cam așa:

"Ceea ce nu te ucide, te face mai puternic".

Ceea ce nu te ucide, te face și  mai puternic emoțional 

Te învață să reziști și să treci peste durerile inevitabile ale vieții.

Oare te face mai puternic, sau îți închide inima și te face mai cu sânge rece?

Eu cred că ne distruge sensibilitatea și ne face să construim ziduri,

Care să ne apere de tot ceea ce ar veni din afară.

"Nu toți suntem meniți să fim super-bărbați și super-femei."

Și ceea ce nu ne ucide ne distruge încet. ~

~ Odine ~

~ Spune-mi ce este dragostea? ~

~ Unii oameni spun că dragostea este ca un copil 

Alții spun, că este ca o pasăre, 

Unii spun că este cea care mută totul în lume, 

Alții spun că este un sentiment absurd. 

Dragostea are mirosul de pâinea caldă a bunicii

Sau un miros reconfortant? 

Are spini ca trandafirul și acoperă tulpina,

Sau este moale ca puful unui pui de rață? 

Este ascuțită sau are marginea moale? 

Haide, spune-mi tu ce este dragostea?

Când vine, vine inopinat,

Fără să te întrebe dacă vrei sau ești pregătit pentru ea,

Va suna la ușa sufletului tău

Și va intra neinvitată.

Va fi ca atunci când se schimbă vremea brusc.

Va saluta politicos și îți va dărâma toate zidurile

Și va deschide toate încuietorile sufletului.

Nu-ți poți explica dar o să simți o amețeală teribilă,

De parcă tocmai ți-ai băut mințile fără să fi pus o picătură de alcool pe limbă,

Ceva care îți va invada interiorul și va ocupa toate locurile existente acolo,

Nu se va prezenta, dar nici nu o vei putea opri din drumul ei.

Treptat va prelua conducerea și va începe dorul,

Dorul de miros, de îmbrățișare, dor de zâmbet, dor de tot,

Te va schimba de nici tu nu te vei mai recunoaște,

Ceea ce altă dată nu ai fi făcut, acum devine ceva banal,

Ceea ce era anormal, deodată pare mai natural ca nicicând,

Ceea ce nu ai fi acceptat în veci, acum îi cauți tu scuze,

Ceea ce la alții ți se va părea amuzant sau stupid,

Constați că începi să te transformi în copiile lor.

Are și spini dar și puf, te și înțeapă, te și mângâie,

Miroase a pâine caldă, sau acid a sulf,

Te face să te simți răsfățat precum un copil, dar te și pune la punct,

Îți dă aripi, dar te și trântește de pământ,

Mută totul în tine de nu le mai găsești nici tu.

Hai spune-mi ce este dragostea? ~

~ Odine ~

~ Am fumat atâtea dezamăgiri încât speranța mi-a dat cancer ~

~ Multe minciuni, una după alta,

Mai falsă ultima decât prima,

Încât ai terminat tolba cu minciuni,

Și a trebuit să spui adevărul.

Da, m-ai rănit, dar prefer să plâng pentru că mi-ai spus adevărul

Decât să plâng pentru că m-ai mințit.

Au fost atât de mulți ani în care ai mințit,

Încât acum și adevărul tot o minciună este,

Pentru că nici tu nu mai crezi în el.

Ai venit întotdeauna când ai fost lăsat singur

Și am fost mereu de partea ta pentru a te ajuta. 

Acum știu ce am de făcut...

Să aștept să pierzi din nou,

Să dispar atunci când o să mă cauți disperat.

Lucrurile s-au schimbat,

Nu mai sunt naiva cu ale cărei sentimente te-ai jucat.

Crezi sau nu,

Ți-am dat tot și am rămas cu mâna goală 

Așa că am de gând să iau înapoi!

Tu, cu mine, ai fost fals continuu,

Culmea... să nu mă pierzi. 

Tot "Te iubesc-ul" tău s-a dus cu vântul

Și eu nu mai pot fi ușor de manevrat

Am fumat atâtea dezamăgiri din partea ta

Încât speranța că te vei schimba mi-a dat cancer la creier.

Îmi place să dispar atunci când ai nevoie de mine

Pentru că ești dezastrul meu frumos

Încât te-am inventat să pari un adevărat erou.

Ți-am dat numele de eroul minciunilor,

Dar gata că m-am plictisit,

Orice carte are final.

O să mai exiști poate în cărțile altor scriitori

Eu mi-am găsit antidotul. M-am vindecat!

Sunt una din supraviețuitoarele unei boli de cancer! ~

~ Odine ~

~ Am fost tot timpul aici, numai tu nu ai văzut ~

~ Am încercat să mă potrivesc cu tine însă niciodată nu am fost pe aceiași lungime de undă.

Am plâns pentru ai devenit opusul omului de care m-am îndrăgostit,

Ai strigat la mine să cred încă în dragostea noastră 

Să aștept pentru că vei redeveni omul care erai, chiar și după ce ai decis să pleci.

Am sentimentul că am fost pista de aterizare pentru nevoile tale

Planul de rezervă și asigurarea că nu vei rămâne la greu singur.

Ai pierdut săruturile mele, îmbrățișări mele neobosite

Și degetele care te-ar fi mângâiat în timpul somnului. 

Și dacă există o lecție pe care m-ai lăsat să o învăț,

Este aceea că a oferi o nouă șansă nu se potrivește oricui întotdeauna,

Că odată iertat acel om nu va înțelege cât de mult a greșit și nici nu se căiește

Și că în cele din urmă, va comite o altă greșeală și mai mare ca cea anterioară.

Am visat mult, am vrut mai mult și am iubit din ce în ce mai mult

Și mi-am dat seama că dragostea nu este limitată, nici nu este egoistă,

Dragostea trebuie să fie ușoară, transparentă și să dea o stare de bine.

Te rog să nu mai mă suni să-mi vorbești pentru că ai fost întotdeauna un bun vorbitor

Și mereu am pierdut în conversațiile cu tine, iar eu nu îmi mai permit să pierd,

Viața este prea scurtă pentru a încerca să mă rog de cineva,

Care crede că știe totul despre mine, dar nu e capabil să știe nimic despre el însăși.

Zilele trec fără tine și îmi dau certitudinea că, în ciuda lipsei tale

Starea de disconfort trece, și dorul care mă mistuia a ajuns la capăt. 

Eu nu am vrut să te las să pleci, am vrut să fii aici cu mine

Chiar și cu toate promisiunile tale neîndeplinite. 

Am vrut ca la culcare să te văd alături și să simt că dorul ce-l simțeam,

Era jumătatea lipsă din mine care țipa după cealaltă.

Eu am fost mereu alături de tine, dar toate astea tu nu le-ai văzut 

Nu ai luptat destul pentru mine să rămân, dacă nu ți-am fost de ajutor,

Tu vei continua să ai aceiași viață dezordonată și departe de calea dreaptă,

Pe care eu am acceptat-o un timp, dar totul are o limită.

Vreau ca viața mea să fie una corectă

De asta îmi voi aminti de tine ca de un exemplu pe care trebuie să-l evit. ~
~ Odine ~ 

~ Azi nu spune nimic, doar iubește ~

~ Azi am nevoie de mâinile tale în ale mele.

Nu vreau cuvinte de mângâiere sau întrebări răspunsuri la întrebări,

Astăzi vreau să îmi întind picioarele peste ale tale

Să îți simt pielea mâinilor pe pielea mea cum se plimbă.

Să simt aerul proaspăt care vine pe fereastra întredeschisă,

Și să avem un schimb de priviri fără cuvinte.

Astăzi, vreau ca acțiunile tale să nu se remarce prin cuvintele, 

Dragostea nu are nevoie doar de cuvinte,

Numai acțiunile sunt necesare atunci când vrei dragoste. 

Azi am nevoie de acțiune. Fără întrebări, fără motive sau explicații. 

Astăzi sper doar că mâinile mele să fie întotdeauna legătura dintre noi

Ș în acele momente de simplitate când te uiți la mine,

Involuntar să ridic mâinile și să-ți mângâi obrajii. 

Văd ziua mea cum câștigă lumină și ia forma unei sfere sclipitoare

Inima mea face o legătură directă cu a ta

În timp ce buzele noastre împreună cu picioarele noastre dansează în etape

Chiar dacă nu se sincronizează perfect.

Astăzi, vreau ca fiecare parte a corpului nostru, extern și intern, să fie atinsă 

Azi am nevoie de atingerea ta, singura capabilă să trimită toate tristețea departe,

Abilitatea de a da viață celor care s-au pierdut. 

Nu vreau cadouri scumpe, sau mese de lux la restaurant,

Azi am nevoie doar de o pătură, un ceai cald, un film și de tine,

Să mă simt iubită, în siguranță și în pace, chiar dacă e o utopie,

Azi vreau ca fluturii din stomac să mai dea un raid prin toate măruntaiele mele.

Azi nu vreau nimic altceva, decât de tăcere și nici o urmă de disconfort,

Ci să existe întotdeauna dragoste în acțiunile și cuvintele noastre, 

Deoarece în cele din urmă, tot ceea ce avem nevoie este de dragoste.

Astăzi nu spune nimic, doar iubește. Căci și eu te iubesc. ~

~ Odine ~

~ Am venit să te iubesc ~

~ Trebuie să-ți spun că eu sunt aici,

Că vreau să te descopăr încetul cu încetul,

Și să mă bucur de tot ce e nou. 

Ești ca o băutură răcoritoare pentru sufletul meu

Care se împrăștie și mă răcorește într-o zi călduroasă. 

Cu tine e atât de liniște, calm,

Ca și când împreună am construi un puzzle,

În fiecare zi, o nouă dorință, o nouă pasiune. 

Vreau mâinile noastre strâns legate

Și viețile noastre să meargă pe jos împreună. 

Vreau ca toată afecțiunea asta strălucitoare,

Să se reverse în mine și în tot ceea ce este din tine. 

Pentru că am venit, să te iubesc...

Vreau să fiu o parte din tine,

Am venit să te invadez cu totul nu doar pe porțiuni,

Așa că ia-mă, nu ma face să pierd timp din viață.

M-am întors cu impresia că am uitat ceva,

Și mi-am amintit că am lăsat o parte din mine cu tine,

Nu a fost un întreg ci o jumătate,

A bătut un timp singură, dar își vrea jumătatea.

Îi lipsește zâmbetul, ochii somnoroși dimineața, brațele,

Îi lipsește nu jumătatea de inimă,

Ci jumătatea de om pentru care bate.

Dacă vrei să pleci, pleacă, dar pentru totdeauna,

Și nu lăsa urme, du-te fără îndoială...

Dar dacă rămâi, vino

În fiecare rană care se vindecă,

În fiecare strigăt al sufletului,

În fiecare noapte fără rost.

Eu nu sunt mai mult decât o picătură de lumină,

O stea care cade, o scânteie care are vârsta cerului.

Totul este ca un imn de îngeri. 

Iubeste-mă, pentru ca te iubesc. Pentru asta am venit! ~

~ Odine ~