~ Ziditi iubire ~

         ~ Ne credem cei ce construim vieti si vise si apoi le distrugem doar pentru ca ne plictisim ca niste copii, cautand alte jucarii si cai spre cunoastere. Vrem sa cunoastem, doar ca acea sete de a cunoaste e calea pierzaniei, si singuri ne aruncam in mijlocul vulcanului plin de lava, sperand ca acolo o sa gasim cu totul altceva nu focul Iadului.

    Prindem oamenii in lanturi si apoi ii punem sa fie statui pentru noi, sa ii privim cum stau nemiscati, iar cand amortesc si vor sa se miste, ii ucidem sa ramana pentru totdeauna fixati in muzeul de ceara al jurnalului vietii noastre.

     Punem cuvintele sa cheme eternitatea, dar nu vrem sa ne trimitem sufletul acolo sa o cunoasca, de teama necunoscutului, insa ne avantam in spatii inguste si nemiloase, ce incorseteaza inimi. Plecam din viata fara a lasa o dara de praf aurit din frumusetea noastra.

     Ne zidim singuri in zidurile vietii, sau ne lasam ziditi prin legarea de praful desertaciunii si nimicurilor. Ne cimentam inimile de oameni ce si-au vandut vietile satanelor si ne pierdem alaturi de ei in absolut. Suntem ca Manole si Ana, doar ca zidim suflete in casa noastra, facand peretii sa arate precum frescele Bisericilor pline de scene Biblice, iar apoi aruncam trupurile moarte afara si asteptam sa mearga.

    Nimic din ce nemarginit nu leaga, nu zideste si nu permite sufletului sa fie tintuit, pentru ca universul nu are ceva static, in el totul se misca, totul e intr-o vesnica schimbare. Tot ce e vechi e innoit, tot ce imbatraneste moare sa lase loc aerului tanar, pentru ca el va duce mai departe eternitatea.

   Ziditi iubire nu trupuri, caci numai ea elibereaza de tot, ea este cea care invinge gravitatia si care nu cunoaste moartea. ~

                               ~ Odine ~

~ Canonul dragostei ~

    ~ Am fost odata in Eden, in gradina Raiului si acolo am simtit adevarata fericire. Si apoi curiozitatea m-a impins si am muscat din fructul oprit. Din marul dragostei. De atunci am fost alungata din Rai si trimisa sa imi ispasesc canonul, iubind toata viata ceea ce nu voi avea niciodata.

      Sa doresc ceea ce nu voi avea, sa fiu precum un copil in fata unei vitrine pline de dulciuri si niciodata sa nu simta gustul lor. Sa stea dincolo de geam si sa vada cum alti copii isi aleg din bunatatile lumesti si sunt fericiti alaturi de cei dragi.

      Sa porti in tine o boala ce nu va fi vindecata niciodata, sa ii simti durerea pentru care nu s-a inventat nici un medicament si nici un remediu, sa vezi cum te descompune, iar tu sa fi spectatorul mut la drama vietii tale, sa nu poti schimba actorii, ci sa fi obligat sa o privesti de mii de ori.

       Sa ramai bolnav pe viata, pentru ca ai gustat dintr-un fruct, cel mai frumos fruct din gradina Raiului. Sa porti canonul dragostei pentru ca ti-ai dorit sa simti gustul marului iubirii, sa fi mut, orb, surd, sa nu mai ai maini, picioare, ratiune decat o inima care sa bata ca nebuna. ~

                          ~ Odine ~

~ Leapsa de primavara ~

    Tocmai am primti o leapsa de la Alecsandra Alle, o fata cu parul cret pentru una tot cu parul cret :P

1. Sunteti o persoana rationala ?

    R:  De multe ori nu prea sunt rationala, dar am si momente cand ma pocneste in cap realitatea.

2 . Pe o scara de la 1 la 10 , ce rol are blogging-ul in viata voastra ?

    R:  Haha in ultima luna de zile cam 9.

3. Animalul preferat ?

    R:  Cainele J. Ii ador si am 2, maidanezi fireste.

4. Credinta sau nu ?

    R: Da, cred in Dumnezeu si de cate ori am ocazia ma duc la manastiri sau biserici.

5. Ce carte citesti in momentul de fata ?

    R: Il ador pe Coehlo si tocmai am cumparat “Manuscrisul de la Accra” deci e la rand.

6. Ce nu ai suportat niciodata ?
    R: Nu am suportat niciodata oamenii care nu rad, nu le plac animalele si florile.

7.  Care ar fii definitia fericirii ?

    R: Fericirea? Haha, ceva dupa care alergi toata viata si atunci cand crezi ca ai gasit-o viata iti arata ca mai ai de invatat ceva.

8. Ce meserie aveti sau va doriti ?

    R: Culmea sunt omul ala care lucreaza cu cifre si calcule si pe care multi ii injura. As inventa in schimb o meserie pe care as vrea sa o urmez, visator incurabil, pentru ca as fi fruntasa.

9. Ati avut pana acum un moment " decisiv " sa-i spun asa , care v-a influentat toata viata ?

    R:  Momente decisive, da si nu numai unul. Pe unele le-am urmat pe altele nu, iar acum regret pentru ca ar fi fost poate tot o lectie a vietii.

10. Care este/a fost pokemonul vostru preferat ? ( Piiii, piiiii , picaaaa , pikachuuuu !

    R : Categoric Pikachu :)))))

11. Care este partea urata a bloggingului ?

    R: Ca uneori imi gasesc propriile fraze furate si altii si le insusesc :))), dar asta e.

~ Ai grija de tine iubire ~

      Ai grija de tine iubire, ai grija de inima mea de tot ce a fost si ce a insemnat odata. Ai grija de fiecare drum pe care am calcat in trecut si am lasat o urma. Ai grija de lumina diminetii care te va privi, pentru ca acolo voi fi eu.

     Ai grija de fiecare zgomot sa nu il tulburi pentru ca atunci eu iti voi vorbi si o sa ma auzi. Sa ai grija de fiecare fluture sau mica zburatoare, pentru ca in ea o sa fie cate putin din mine. Ai grija de fiecare mugure de floare pentru ca prin el eu voi incerca sa iti smulg un zambet. Ai grija de fiecare frunza sa nu moara mai curand de cat ii e dat sa traiasca, pentru ca prin ea eu voi incerca sa traiesc.

     Ai grija de fiecare val al marii care va lovi tarmul, caci atunci cand marea va fi involburata inseamna ca imi e dor de tine. In clipa aia, da-ti hainele jos si aruncate in ea pentru ca acolo voi fi eu si asa iti voi saruta trupul si imi va mai trece de dor.

     Ai grija de chipul tau pentru ca acolo mana mea a lasat binecuvantare. Ai grja de ochii tai caci prin ei eu voi vedea lumea si nu mai vreau sa planga, pentru ca atunci imi vei sfasiia sufletul.

     Ai grija de tine iubire, pana in clipa in care ne vom intalni, intr-o alta dimensiune, intr-o alta viata, caci in asta nu ne-a fost dat sa ne traim dragostea.

      Sa ai grija de tine si sa sti ca in fiecare noapte, undeva pe cer va aparea o stea, aia va fi steaua ta, voi fi eu. Sa ai grija sa nu ii mai promiti ca va fi bine, sa nu ii mai promiti iubire vesnica, caci in clipa in care nu o vei mai privi, se va stinge. Si atunci sa sti ca pe cer a murit o stea, o stea care a iubit mai mult ca orice un muritor si s-a stins din dragoste si a renuntat la eternitate pentru o noapte de iubire.

     Sa ai grija de tot ce inseamna viata si respira, caci prin viata traieste dragostea, cea datatoare de speranta a zilei de maine, cea care saruta inima din trup printr-o simpla atingere. ~

                          ~ Odine ~

~ Fluturi de hartie ~

    ~ Azi ma joc cu muzica si din ea fac fluturi. Din notele muzicale puse pe hartie compunand ritmul melodic, fac fluturi. Asa fiecare melodie va prinde aripi si va deveni angelica, ridicandu-se la ceruri.

    Din melodia vietii mele, voi decupa anumite pasaje care dor si mi-o voi transforma-o in fluturi, ii voi pune in par si voi alerga mai departe.

    Vreau sa fiu un fluture ce ii canta in par muzica de dragoste, sa alerg pe campuri de flori si sa ma bucur de zarea infinita. A venit primavara si impreuna cu ea voi construi o lume plina de fluturi si pasari si flori. Nu vor mai exista zile pline de ploi bacoviene.

     Melodia din parul meu vreau sa o auda cei ce au surzit din cauza dorului si durerii. O sa le cant si sa dansez cu ei, o sa decupez cu ei fluturi si ii voi lua cu mine in alergarea mea nebuna din dor de viata.

    O sa le arat ca viata nu e un camp de razboaie interioare, ci taramuri de vis si poveste pline de flori. Le voi demonstra ca fluturii de hartie decupati din aria vietii lor, vor prinde viata si vor alerga mai departe intr-un cantec de iubire, de iubire de viata. Pentru ca ei sunt cei mai frumosi fluturi si nu se aseaza niciodata pe florile ofilite ale vietii celor ce  se hranesc cu inimi frante. ~

                                 ~ Odine ~

~ Umbrela ~

    ~ Furtuna de ganduri si sentimente uneori vine fara sa fi pregatit. Nu ai nici haine de ploaie, nici caciula si nici macar umbrela sa te poti ascunde. Incerci sa iti acoperi chipul de vantul care iti bate in fata si nu ai nici o sansa. Parca mai rau te prinde si iti arunca in ochi tot ceea ce gaseste in jur.

     Fiecare frunza, sau fir de nisip parca e facut sa iti dea o palma care sa te doara, sa simti ca e furtuna, sa nu treaca fara sa o simti in viata ta. Ai avea nevoie macar de o bucata de ziar sa te poti apara, orice numai sa nu iti spulbere in fata tot ceea ce e in jur.

    Iti scoti haina de pe tine cu scopul de a mai tine din loviturile care vin din viata ta sau a altora, dar de cele mai multe ori trec prin ea de parca nici nu ar exista. Insa toata furtuna asta parca e menita sa te darame, sa te faca sa iti pierzi echilibrul si sa te tranteasca la mii de kilometrii distanta, sa vada daca mai iesi in viata.

    In toata nebunia dezlantuita a vantului in amestec cu tot ceea ce gaseste in cale, nu iti mai ramane decat sa ingenunchiezi si sa iti rogi Dumnezeul sa fie cu tine si sa isi intinda mana milostiva asupra ta.

    Si cu cat rugamintile vor fi mai profunde si pline de lacrimi cu atat reusesti sa fi auzit in toata debandada gandurilor. Si atunci primesti o mica raza de speranta. O umbrela. Ea este cea care va reusi sa iti aduca sufletul pe linia de plutire si te va apara, sa poti sa reusesti sa treci peste marea involburata a gandurilor zvarcolite de dureri sfasiitoare

    Umbrela este ajutorul de care ai nevoie in furtuna de ganduri si sentimente, caci numai ea iti poate acoperi sufletul atunci cand schijele incearca sa ti se infiga in inima. Ea iti va aduce speranta ca vei reusi sa vezi curcubeul, atunci cand furtuna se va fi Calmat.

    Cu totii avem nevoie de umbrela in vremurile tulburi ale vietii noastre. Important este sa avem incredere ca ea exista si ca de undeva din partea divinitatii, o vom primi intotdeauna, daca o vom cere cu sufletul in lacrimi. ~

                            ~ Odine ~

~ Suflete pereche ~

~ Dă-mi obrazul să-l sărut,

Să simt mirosul pielii tale,

Căci am așteptat atât de mult,

Iubirea să mi te aducă-n cale.

Dă-mi ochii tăi să îi ating,

Așa cum i-am văzut în vise,

Și niciodată să nu mai plâng,

De dorul dragostei promise.

 Dă-mi mâinile ce le-am dorit,

În brațe să mă strângă,

Acolo unde m-am odihnit,

Într-o altă viață lungă.

Și-n viața asta-am așteptat

Să mi te scoată-n al meu drum,

Celui ce veșnic m-am rugat

Dumnezeului cel drag și bun.

Dă-mi inima și pieptul tău

Să-mi pun capul să mi-l odihnesc,

S-adorm să mă cufund în visul,

Universului ceresc.

S-ascult cum inima îți bate în piept

Să-mi ostoiască dorul de iubire,

C-atâta m-a lăsat s-aștept

Să mă îndrept spre fericire. 

Și inimile noastre amestecate,

Să bată iar la unison,

Cum băteau îngemănate,

Pe crupa unui unicorn.

 Iar Universul ce-ocrotea odată

O dragoste atât de veche,

Va face o mică planetă

Din două suflete pereche. ~ 

~ Odine ~