~ Canonul dragostei ~

    ~ Am fost odata in Eden, in gradina Raiului si acolo am simtit adevarata fericire. Si apoi curiozitatea m-a impins si am muscat din fructul oprit. Din marul dragostei. De atunci am fost alungata din Rai si trimisa sa imi ispasesc canonul, iubind toata viata ceea ce nu voi avea niciodata.

      Sa doresc ceea ce nu voi avea, sa fiu precum un copil in fata unei vitrine pline de dulciuri si niciodata sa nu simta gustul lor. Sa stea dincolo de geam si sa vada cum alti copii isi aleg din bunatatile lumesti si sunt fericiti alaturi de cei dragi.

      Sa porti in tine o boala ce nu va fi vindecata niciodata, sa ii simti durerea pentru care nu s-a inventat nici un medicament si nici un remediu, sa vezi cum te descompune, iar tu sa fi spectatorul mut la drama vietii tale, sa nu poti schimba actorii, ci sa fi obligat sa o privesti de mii de ori.

       Sa ramai bolnav pe viata, pentru ca ai gustat dintr-un fruct, cel mai frumos fruct din gradina Raiului. Sa porti canonul dragostei pentru ca ti-ai dorit sa simti gustul marului iubirii, sa fi mut, orb, surd, sa nu mai ai maini, picioare, ratiune decat o inima care sa bata ca nebuna. ~

                          ~ Odine ~