~ Ingeri si demoni sunt printre noi. Luminile
ne crapa ochii sa vedem cu ei larg deschisi monstrii ce conduc citadinele in
care domnesc zgaraie norii. Umbrele ne incatuseaza si ne strang incheieturile
cu lanturile trufiei si rautatii din jur. Arunca pe noi cu ceturi dense sa ne
apese creierii injectati de virusi inebuniti in laboratoare.
Ingerii isi pierd in fiecare secunda penele
pretioase incercand sa arate bietilor muritori capcanele intinse. Doar
unicornii ii ajuta si pasarile cerului. Restul se transforma in fiare salbatice
cu dintii insetati de sange.
Suntem pe ultima suta de metrii a
umanitatii caci demonii se aseaza la conducerea lumii, iar oamenii le dau
binete dandu-le cu draga inima voturi de incredere, cand de fapt isi fac
insemnare cu cifra fiarei si isi conduc singuri sufletele in Iadul incins care
asteapta.
Ingerii se roaga ingenunchiati cu lacrimi
in ochi caci calea aleasa e cea a pierzaniei. Dar oamenii sunt asemeni mortilor,
doar ca mortii aud dar nu pot raspunde, omul raspunde gresit dar nu aude.
Oameni ucisi din sete de bani, iubiri
omorate din caderi in pacate, copii loviti din orbecaiala parinteasca si toate
cheama Antihristul sa vina sa le adune sufletele de pe campuri, precum cosasul
isi aduna fanul cazut la pamant.
Cerurile plang si norii se aduna, sfintii
striga la oameni sa-si ceara indurarea, dar ei nu aud. Se duc incet spre
vesnicia Iadului calcand pe nevinovati, urmandu-si idolul.
Iar ingerii plang, caci atunci cand ploua,
isi varsa lacrimile de pacatele oamenilor stiind ca ei aleg vesnicia mortii,
cand ar putea iubi si asta le-ar aduce mantuirea si calea catre nemurire. ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu