~ Am inceput sa crosetez inimi. Cate una
pentru fiecare din cei care vor trece prin viata mea si vor vrea o bucata. Asa nu voi mai da din inima mea nimanui si voi
ramane cu cat mai am, dar va fi doar a mea.
Voi fi tricoteza de inimi colorate si voi
darui celor ce si-au pierdut odata inima si au nevoie de o inima de imprumut.
Voi darui inima celor ce vor sa fie iubiti si nu sunt.
Asa le voi alina durerea celor ce sufera
din pricina unei inimi destramate, ii voi ajuta sa invete sa tricoteze inimi sa
nu isi mai dea inima tuturor celor ce vor trece ca niste trenuri in graba, in
gara vietii lor. Vor lua suvenir o inima tricotata nu una vie.
Mainile mele sunt de aur iar ele tricoteaza
inimi din materialul sufletului desirat si transfigurat de iubire. L-am desirat
fir cu fir, l-am inodat, mi-am luat andrelele si intorc cu varful lor firul si
asa firav, cand pe fata cand pe dos. Dar ceea ce ramane in urma lor sunt cele
mai frumoase inimioare.
Unii oameni arunca la gunoi un suflet ranit,
e ca o tesatura mancata de fluturii iubirii, iar firul ei nu mai e continuu ci
intrerupt, plin de noduri insa el este materialul cel mai frumos si curat, caci
a fost spalat cu lacrimi, iar din tesatura lui sfartecata ies cele mai frumoase
inimi. Eu creez arta din sufletul destramat. Ii adun ata vietii si din ea crosetez
inimi si iubire. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu