Odine With Love

Odine With Love

luni, 6 iunie 2016

~ Nu vreau timpul tău, ci dragostea ta ~

~ Nu știm dacă mâine este valabil pentru noi.
Nimeni nu știe ce viitor are, sau ce va urma.
Nu există ceva sigur, decât eventual speculații,
Dar nici o certitudine.
Iar dacă asta ar fi ultima noastră noapte împreună,
Tot te voi iubi cu tot ceea ce sunt,
Iar dacă mâine am să fiu trecutul tău,
Asta să fie ultima amintire a noastră,
Pentru că în măsura în care eu pot, voi fi îndrăgostită de tine.
Încerc să te fac să înțelegi cât de mult însemni pentru mine azi,
Cât de important ai fost și ești și că așa vei rămâne așa.
Aș putea schimba multe, aș putea să mă prefac că nu văd nimic,
Că toate sunt perfecte așa cum sunt, dar nu pot că nu asta sunt eu
Și nici tu nu mă cunoști așa.
Aș putea face toate schimburile comerciale de dragoste,
Să transform iubirea în prietenie,
Să vorbim verzi și uscate, să ne consolăm cu fraza ”așa a fost să fie”,
Iar dacă o să ne oprim să ne gândim la ce s-a întâmplat,
De ce ne-am despărțit, vom realiza că poate nu am petrecut prea mult timp împreună.
Dar, dacă astăzi ai putea să-mi oferi doar timpul tău,
Dragul meu, cu timpul nu aș avea ce să fac,
Căci am nevoie de dragostea ta, nu de timpul tău.
Pentru dragoste, ai nevoie de timp,
Nu de vizite care trebuiesc făcute din obligație,
De cuvinte aranjate frumos pentru a suci o minte,
Sau de îmbrățișări care să înfierbânte un trup făcut din carne.
Vreau iubirea ta, o vreau înapoi ca și cum n-am vrut nimic în viața mea,
Vreau iubirea care îmi hrănea visele ,
Vreau să te simți prin venele mele,
Vreau mai mult decât atingerea ta caldă.
Tot ce am acum este timpul, timp care nu mă ajută la ceva,
Nu mă încălzește cu nimic și nu îmi alină sufletul,
Așa că nu vreau timpul tău, ci dragostea ta,
Căci de ea am nevoie, nu de timpul tău,
Iar dacă asta nu îmi poți da, nu pot să fiu aici,
Pentru că nu ai fi nici tu aici și nu am fi noi. ~
~ Odine ~

vineri, 3 iunie 2016

~ Eu nu te-am pierdut, te-am lăsat doar să te găsești ~

~ Nu sunt un terapeut, dar îți pot fi mai mult de atât.
Nu intenționez să-ți rezolv problemele sau traumele din trecut,
Nu intenționez în schimb să-ți fiu superioară, sau să îți dau lecții de morală,
Dar vreau să îți vorbesc de la egal la egal, eu femeie, tu bărbat,
La urma urmei în fața morții și a lui Dumnezeu suntem egali.
Pot fi omul prezentului tău, a viitorului, iar patul nostru nu este o canapea,
Și nici un altar de spovediri și căințe.
Nu ai acceptat rolul pe care am vrut să ți-l dau de ”ex”,
Pentru că nici tu nu ești atât de pregătit să renunți la mine.
Cea mai mare greșeală a cuplurilor, este aceea de a își uita greșelile
Iar de aici se pot naște multe, inclusiv gelozii.
Un cuplu care se iubește își întâmpină greșelile cu capul sus
Și încearcă să își explice de ce nu a funcționat relația și care sunt punctele ei slabe.
A trebuit să învăț cum ar fii să te las să fii un ”ex”.
Ploaia a trecut, ceasul a trecut, trenul a trecut,
Dar nu a trecut dorința, afecțiunea nu a trecut
Și am realizat că nu te-am pierdut, te-am lăsat doar să te găsești.
Te-ai găsit rătăcind prin toate paturile și aventurile vieții,
Prin așternuturile unor hoteluri ocazionale,
Unde femei căsătorite te-au folosit ca pe o bucată de carne
De atâtea ori, în experiențe care nu te-au ajutat să fii diferit,
Ci poate mai ”tăvălit” sufletește, în iubiri fără valoare.
Deși mi-ai reproșat că eu nu am făcut nimic, așa a fost,
Eu nu te-am oprit niciodată cu nimic să faci asta,
Tot ce am făcut a fost să te iubesc în continuare,
Să am răbdare, investind într-o iubire neîmpărtășită,
Furându-mi liniștea, pacea și somnul.
Vezi tu dragul meu, dragostea este pentru cei puternici,
Pentru cei care știu că în drum vei da de alți oameni
Că te vei poticni și vei avea de învățat multe lecții,
Dar nu te vei opri niciodată și nici nu vei da bir cu fugiții
Și mai presus de orice, vei învăța să recunoști adevărata dragoste.
Nu este ușor, din contră, pot spune că sunt momente,
În care Iadul seamănă perfect cu viața pe care o duci,
Că noaptea nu e destinată odihnei sufletului și a trupului,
Iar dorul un instrument de tortură, menit să te ducă pe culmile disperării.
După un timp cel de pe urma căruia suferi se întoarce, alteori dus rămâne,
Însă în toată experiența asta, înveți să te găsești pe tine și să ajungi un alt om.
Eu nu te-am pierdut, ci te-am lăsat să te găsești, deși încă nu ai reușit,
Dar mereu vii cu bucățele din tine, pe care le tot aduni la mine
Și îmi ceri să le păstrez și să le țin în siguranță în locul tău.
Eu nu fac decât să îți arăt calea spre adevărata dragoste,
Să îți fiu iubit, prieten, terapeut, să te învăț cum se iubește,
Dar și să te critic, sau să te trag de mânecă atunci când te rătăcești din nou. ~
~ Odine ~

marți, 31 mai 2016

~ Nu vei ști niciodată cât te-am iubit ~

~ Nu vei ști niciodată cât te-am iubit și cât te-am invidiat pentru felul indiferent cu care ai privit iubirea,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că nu ai suferit niciodată cât am suferit eu,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că te iubesc de departe și, fără să știi ai fost mai ușor de iubit,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că egoismul meu a fost atât de mare, încât nu aș putea să te împart,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit și că am ales să fiu doar a ta și fără a îmi cere tu asta,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că mereu mi-am expus inima în fața ta fără a îmi fi teamă că mă vei răni,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că iubești femeile frumoase și de asta m-ai confundat cu atât de multe,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că niciodată nu a fost doar una, ci mereu au fost mai multe,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că admirația față de tine, nu a fost aceiași cu a ta față de mine,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că m-ai văzut și fericită și tristă și nu ai făcut nimic,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că nu ai înțeles că destinația inimii mele ai fost mereu tu,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că astăzi deși m-am schimbat, în esență, încă ești marea mea iubire,
Nu vei ști niciodată cât te-am iubit, pentru că nu ai știut niciodată cine am fost. ~
~ Odine ~

luni, 30 mai 2016

~ Dragostea nu este pentru amatori de pasiune ~

~ A iubi nu este atât de ușor, dar de-a lungul vieții ne dorim să simțim asta de multe ori.
Totul începe cu acele iubiri ale adolescenței,
Când romanțăm iubirea, iar dragostea este ceva etern și pare imposibil să depășești momentul,
Atunci când te îndrăgostești de cineva mai mare, iar durerea respingerii e imensă.
Odată cu trecerea timpului, coexistența și dragostea au nevoie de ajustări
Înțelegi că a iubi e mai mult decât inimioare roz și ursuleți de pluș,
Dar tot se întâmplă să confunzi dragostea cu pasiunea.
A iubi nu înseamnă a avea numai amintiri plăcute,
A iubi înseamnă a găsi maturitatea împreună și a vedea frumusețea din ochi nu cea fizică,
A iubi nu înseamnă numai a merge la film,
A iubi înseamnă a discuta despre o carte citită împreună,
Căci dragostea nu înseamnă numai corpuri arse de pasiune.
Dragostea nu înseamnă numai a căuta bucățelele de puzzle cu care te potrivești,
Căci poți întâlni câteva bucățele cu care te poți potrivi pasional, dar nu și spiritual.
Dragostea este atunci când o întâlnești în fiecare sărut al aceluiași om,
Pasiunea este atunci când orice sărut "se aprinde" ca un vulcan.
Iubirea înseamnă a ști când să vorbești și când să taci,
Pasiunea nu vorbește.
Dragostea este un maraton fără sfârșit, cu urcări și coborâri, și care se oprește din când în când să bea apă,
Pasiunea înseamnă a alerga mai repede decât Usain Bolt,
Dragostea este ca mersul pe jos pe șine, cu cotituri neașteptate, dar întotdeauna înapoi la calea inițială,
Pasiunea este în picaj, fără frână și se oprește numai atunci când ești lovit sau lovești ceva mai puternic,
A iubi înseamnă a înota în mare ca un pește,
Pasiunea este alunecarea în cascadă.
Dragostea înseamnă a investi, pasiunea a specula,
Iubirea este compensată cu aceeași intensitate și în direcția opusă,
Pasiunea este un meci și nu se va întoarce la același grad,
Iubirea este atunci reacția neașteptată care ne face plăcere,
Pasiunea este întotdeauna de reacție neașteptată, și nu întotdeauna plăcută,
Iubirea este șoaptă, pasiunea strigă la cele patru vânturi,
Dragostea lasă urme în viață, pasiunea pe viață.
Iubirea este bună, dar pasiunea este și mai bună numai atunci când este îmbinată cu iubirea,
Iar dragostea nu este pentru amatori de pasiune.
Ca să iubești nu este necesar doar să fii plin de pasiune, ci să fii plin de iubire. ~
~ Odine ~

miercuri, 25 mai 2016

~ Du-te cu dragoste ~

~ Încă îți mai simt mirosul în minte
Și îl simt de atâtea ori pe zi,
Dar mereu îmi șoptesc mie, ”du-te cu dragoste”,
Du-te și prețuiește puținul de căldură umană care ți se oferă.
Amintirea corpului tău, buzele pe fruntea mea au rămas inerte,
Și îmi cer să păstrez un zâmbet în colțul gurii,
Iar percepția este ceea ce contează, nu ceea ce nu ai fost tu.
Încă țin toate mesajele intacte în telefon,
Vocea ta în mintea mea, tot.
A fost totul, mai puțin tu, mai puțin eu, nu sunt sigură.
Tăcerea câteodată îmi aduce mai mult dor,
Dar am destulă mândrie, încât să cert dorul că vine neinvitat.
Dragostea uneori este ca un accident de mașină,
Două corpuri se ciocnesc și ceea ce determină intensitatea,
Este viteza și forța cu care se lovesc cele două.
Unul dintre cei doi va lovi mai tare, iar celălalt va rămâne rănit,
Cam asta este pe scurt, prezentarea generală a situației.
În durerea noastră, oricare dintre cel rănit, îl va blama pe celălalt,
Pentru că l-a respins, sau pus pe respins, când el l-a pus pe piedestal.
A iubi pe cineva care te iubește, uneori poate fi un blestem, decât un dar.
Nu există o metodă de a spune la revedere, atunci când ai în inimă iubire,
Dar încet încet, te convingi că atunci când iubești, lași omul ăla să plece,
Să plece să aleagă ceea ce crede el că e bine pentru el,
Chiar dacă tu știi, că ceea ce alege numai bine nu este,
Dar alegerea îi aparține.
Tu treci prin mine și pretinde că nu exist,
Nu ești bunul meu și nu îmi aparții,
Așa cum nici eu nu îți aparțin ție și nu aparțin nimănui.
Ești un om dificil, dar nici nu am zis că mi-aș dori pe cineva ușor de iubit,
Asta e și provocarea, să faci pentru celălalt, ceea ce vrei să faci pentru tine,
Să cobori de pe deal cu piciorul pe frână, altfel te duci în gol,
Să simți că ești blocat în deșertul Sahara, fără apă.
Și poate că te-ai întrebat nu numai o dată de ce am rămas,
De ce am rămas alături de tine, când toate celelalte au plecat?
De ce, când am știut că ești atipic și un om complicat, cu o viață complicată?
Pentru că îmi place să sufăr.
Mint....... am rămas.... pentru că te iubesc.
Dacă pleci, ”du-te cu dragoste”, dacă te întorci, tot cu dragoste vino! ~
~ Odine ~

luni, 23 mai 2016

~ Balerina și soldățelul ~

~ Eu am fost mereu o visătoare,
Incurabil de romantică și uneori cu o tristețe pe care mi-am asumat-o,
Ca un soldățel aruncat în lupte urâte, dar care a luptat mereu pentru iubire.
Deși am avut o armă mai tot timpul în mână 
Am inventat metode de a lupta, fără a mă folosi de ea.
Tu ai fost mereu ca un dansator, o balerină...
Ți-ai pus picioarele pe podea și ai reflectat la pașii de balet,
Studiind cu atenție coregrafia și respectând-o întocmai,
Pentru ca dansul final să pară aproape perfect,
Dar nu ai folosit niciodată inima.
Dansul tău e fermecător, dar nu a fost deajuns,
Ai vrut mai mult, ai vrut totul.
Și ai reușit.
Ai folosit decorul pentru a obține totul,
Inclusiv soldățelul de jucărie, dorit.
Toate eforturile sale de a fi elegant în uniformă,
Singura sa misiune a fost de a cuceri balerina,
De a lupta pentru dragoste până la final,
De a îi dărui ca răspuns al iubirii, inima sa.
Ea a fost mereu visul său,
Iar balerina s-a bucurat de asemenea, de a fi cu el,
Că nu avea nevoie de a fi un personaj, de machiaj, de poante.
Din păcate balerina a fost învățată cu luminile rampei, cu scena,
Iar soldatul nu a avut nici o șansă,
Oricât de mult a încercat, a rămas în spatele cortinei.
Pentru balerină spectacolul a mers mai departe,
Fiind aplaudată, dorită și adorată,
Uitând de soldățelul care a stat tăcut în spatele scenei
Și care a rămas acolo, iubind-o în tăcere.
Ea și-a terminat rolul și a plecat spre altă scenă,
Cu un alt rol și alt spectacol.
Draga mea balerină, acum ești ocupată cu luminile rampei,
Dar când luminile se vor stinge, te vei întoarce
Și-ți vei aminti de soldățelul tău de jucărie,
Doar că atunci vei realiza, că soldățelul
S-a schimbat atât de mult și s-a transformat,
Într-un soldățel de plumb, cu un suflet de plumb, care nu mai iubește. ~
~ Odine ~

joi, 19 mai 2016

~ Jumătăți ~

~ De ce lucrurile nu merg așa cum le-am planificat?
De ce atunci când crezi că totul e aproape perfect, se întâmplă ceva și totul se dă peste cap?
E atât de rău faptul că vrem mai mult pentru noi?
Chiar dacă toate par de parcă ar fi un Infern, nu ezita să folosești ușa pentru a ieși de acolo.
Nu mai sta să te gândești de două ori pentru a lua o decizie bună pentru tine,
Nu ezita să spui adevărul cu orice preț,
Căci cine apreciază adevărul nu va pleca de lângă tine.
Nu te mai minți pe tine, crezând că ochii care străluceau nu te-au uitat,
Nu te preface că zâmbetul care se afișa în fața ta a fost sincer,
Nu te mai preface că nu îți pasă de tine, pentru că îți pasă.
Fii sincer, căci iubirea adevărată e construită cu sinceritate.
Ne-am născut goi și toată viața încercăm să completăm golul cu iubire,
Cu oameni de care ne îndrăgostim sperând că așa ne vom umple spațiul,
Dar adevărul este că cei mai mulți se umplu până la refuz cu iubiri,
Care nu vor fi altceva decât amăgiri, ce nu îi vor face decât mai nesățioși decât erau.
Priviți cu atenție oamenii care pretind că se simt iubiți și sunt pozitivi la maxim,
Căci nu arată decât o imagine falsă a lor, deoarece caută să se folosească de viața altor oameni,
Sperând că așa o vor umple pe a lor,
Când nu există decât o cale de a umple golul, să iubești, nu să acoperi lipsuri, doar să iubești.
Poți găsi pe cineva în orice colț din jurul tău,
Dar pentru a iubi, trebuie să înoți împotriva curentului,
Deoarece, poți să te întâlnești cu sute de oameni, să faci ceea ce vrei,
Să minți spunând ce vrei, dar la sfârșitul zilei îți vei da seama că minciuna nu te face să simți fericirea pură
Și că te vei simți mai gol decât erai, adăugând la tine un om care nu există.
Caută omul în fața căruia să stai gol de tot ceea ce există în tine
Și atunci o să înțelegi că nu are rost să fii alt om decât ești,
Căci celălalt este jumătatea care completează perfect golul din tine.
Jumătate care te înțelege, cealaltă te mustră pentru greșeli,
Jumătate este calmă și răbdătoare, cealaltă vrea aici și acum,
Jumătate din tine este coerentă, cealaltă este nebunie,
Dar când jumătate te iubește, cealaltă jumătate te iubește și ea la fel. ~
~ Odine ~