~ Ma mint pe mine ~

~ Vorbesc cu tine cu cele mai sincere cuvinte,

Calatoresc fara sa stii, in interiorul tau,

Sunt pas cu pas langa tine, la masa cand mananci

Sunt ca o umbra si nu ma poti observa.

De atatea taceri, cuvintele s-au pierdut,

Insa nu eu m-am pierdut de tine,

Tu esti cel care ai pierdut,

Pentru ca nu ai ascultat tacerea,

Si chiar si fara tine, poemul tot se naste,

Fara forma, fara un motiv aparent,

Ci din lipsa ta, cel care esti originea poemului meu.

Eu nu pot sa spun ca te mai iubesc,

Tu nici macar nu stii daca te-am iubit vreodata,

Si stiu ca mint,

Ma mint pe mine, dar stiu ca mint.

Si am sa ma mai mint,

Pentru ca minciuna e mai usor de dus.

Stiu ca inca te mai simt in preajma,

Si ca inca faci parte din spatiile goale

In care inca ma adapostesc.

Nu stiu daca iti mai aduci aminte ce am avut,

Ca mai avem ceva in comun,

Tigarile amintirilor fumate impreuna,

Scopuri, vise si ca suntem facuti din acelasi aluat.

Nu mi-e teama sa spun ce am trait,

O dragoste nebuna, frumoasa, pasiune,

Si pot sa imi refuz sa cred asta,

Fa fel si tu o poti face,

Daca asta te ajuta sa supravietuiesti,

Insa nu poti nega ca intr-o zi,

Am fost unul. ~

~ Odine ~