~ Am inchis noaptea in palmele
deschise,
Cu stralucirea muta a
stelelor ce trec prin ochii ei,
Ascultand melodia
care-mi evidentiaza pasii.
Chiar nu stiu, nici
cuvintele, nici sunetele,
Nu-mi spun nimic despre
tovarasul care ma insoteste,
Aud vocea intunericului
si o desenez in contururi arabe,
Simt mirosul de parfum
al cautarilor,
Si descopar semnele
mileniilor,
Dintre mine si tine,
ale noastre.
Printr-o rima perfecta
care am ratacit-o,
In pasii mari facuti
aleatoriu,
Pe harta comorilor
pierdute,
Visand regate, uitate
de demult.
Timpul nu se opreste si
nu se intoarce,
Dar aduce nostalgie,
Amintiri dragi, printre
trecut in prezent
Sentimente ... vise,
Ras din toata inima,
O lacrima de nostalgie!
Dar timpul iti pune
in mana o cheie
Si iti cere sa faci usa
potrivita pentru ea
Te pune sa construiesti
intr-o perioada scurta,
Altfel acea cheie se va
evapora.
Trebuie sa inveti sa
descifrezi un puzzle neterminat,
O problema matematica
cu o ecuatie complicata. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu