~ Doi oameni care se iubesc (partea I) ~

” Suntem doi iubiți ascunși în noapte, cu teama de a fi descoperiți,

Doi iubiți scufundați în păcat cu nevoia de a-și stinge setea,

Două trupuri care se doresc cu sațietate, cu un jug care îi leagă pe viață și îi incită la dependență,

Unde am renunțat secătuiți, la a mai atârna de rafturile pline de praf ale unei societăți nebune,

Am renunțat la prejudecăți, la complexe, la haine și am ancorat steagul alb, care ne-a adus pace și ne-a liniștit sufletele.

Ne-am predat ca doi iubiți, corp lângă corp, fără să așteptăm  amnistiere, sau conciliere,

Doi oameni războinici, independenți, dar doi prizonieri al iubirii, care s-au pierdut în colțul buzelor celuilalt,

Doi oameni care se iubesc anihilați de focul dorinței, ce îi ridică în extaz până în abisul distrugerii,

Doi iubiți care sunt condamnați la libertatea de a se iubi nebunește,

Două corpuri acoperite de sudoare, care caută hrană, prin căldura mângâierilor ce ating nectarul paradisului, dar care ne duce la închisoare prin păcat,

Pentru că în cele din urmă statutul nostru civil va fi întotdeauna doar amanți... pur și simplu, doi oameni care se iubesc! ~

~ Odine ”

~ Numele meu te-a urmat și nu mai știu nici cine sunt! ~

~ Te iubesc din zori până-n seară și chiar și atunci când dorm, eu... eu tot te iubesc ...

Te iubesc în toate dimensiunile, în cele patru elemente, cele patru anotimpuri, cele patru puncte cardinale,

Eu te iubesc, în cele șapte culori ale curcubeului, în cele șapte note muzicale ... în cele douăsprezece semne ale zodiacului,

Te iubesc, cum nu am iubit vreodată...

Te iubesc în toată creația ... te iubesc în vântul din nord, la orizont,

Te iubesc în zilele mele lungi și zilele mele norocoase ...

Te iubesc în miriadele stelelor universului ...

Te iubesc în micul atom, în constelația improbabilă...

Și te voi iubi toată viața!

Te iubesc cu toate gesturile tale prostești,

Îți iubesc zâmbetul, vocea, te iubesc în ceea ce ești !

Te iubesc în toate ... 

În aerul pe care îl respir, în place ploaia care cade, în soarele care arde ... 

În toate, vreau să te iubesc!

Să te iubesc în orele mele de tristețe, 

Pentru că dacă mă gândesc la tine îmi aduci numai bucurie,

Te iubesc când sunt bucuroasă, pentru că dragostea este bucurie

Îmi hrănești existența ... iar tu trăiești în mine. 

Te iubesc, pe tăcute, pentru că nimeni nu mi-a arătat fără cuvinte,

Nevoia de a fi tăcut, atunci când îți place atât de mult,

Te iubesc ... ăsta e cel mai bun mod de a îți spune cum te iubesc. 

Tu ești viața mea,

Numele meu care te-a urmat și nu mai știu nici cine sunt! ~

~ Odine ~

~ Te iubesc, atemporal! ~

~ Ți-am spus în ultimul timp cât de mult te iubesc,

Sau cât de mult îmi mișcă inima un simplu zâmbet al tău?

Ți-am reamintit că orice cuvânt al tău șoptit la ureche,

Îmi alină sufletul și mi-l încălzește atunci când suntem departe unul de altul?

Ți-am zis că fără tine în brațele mele, viața mea ar fi goală?

Ți-am spus în ultimul timp cât de important ești pentru mine

Și cât de fericită sunt că faci parte din viața mea și mă lași să fiu o părticică dintr-a ta?

Dacă nu ți-am spus toate astea în ultimul timp,

Este pentru că nu pot găsi cuvinte,

Pentru a descrie cât de profund este ceea ce simt,

Tot ceea ce aș spune, nu ar putea reliefa vreodată dimensiunea dragostei mele pentru tine,

Căci nu știu de unde aș putea începe și nici unde ar trebui să termin,

Pentru că niciodată nu mi-am imaginat ca dragostea poate fi atât de....

Nu știu cum să îi spun...  ca Universul.

Poți să fii sigur de un singur lucru....

Că inima mea nu se potrivește în piept dacă tu nu ești acolo,

Gândurile nu mai sunt, doar ale mele,

Că ești începutul, mijlocul și sfârșitul a tot ceea ce este al meu și ceea ce reprezint.

Că ceea ce încerc să spun eu aici, în versurile mele și cu și fără rimă,

Este că te iubesc atemporal, fără dimensiune, într-o cantitate nemăsurabilă,

Te iubesc.... te iubesc nu mult, ci foarte mult, nemărginit, nelimitat, pentru totdeauna și până la infinit!

..... și de acolo, un pic mai mult!.... ~

~ Odine ~

Doza zilnică... de simțiri!

- Într-o zi voi face infarct, de atâtea senzații și trăiri pe care le trăiesc în fiecare moment când sunt cu tine! Mi se cutremură toată ființa și se zbat în mine toate celulele!

- Tu nu, eu pot face că sunt mai bătrân decât tine.

Sper să mă ierte Dumnezeu pentru tot ceea ce simt și cum simt, când mă duce gândul la tine! 

Prea multe gânduri, prea multe simțuri... și simțiri!

~ Arzi în pieptul meu ca un foc de tabără permanent ~

~ Iubirea asta, este începutul și sfârșitul,

Leagănul nostru, casa și lumina noastră,

Singura lumină care nu se va stinge niciodată!

Iubirea asta pe care o respirăm amândoi,

Știm că nu o vom uita niciodată,

Ne este destinată, iar universul ne susține și ne ține împreună!

Iubirea asta arde în pieptul meu ca un foc de tabără permanent,

Mă face să fiu o spirală de dorințe care crește din ce în ce mai mult,

Îmi blochează privirea în vortexul ochilor tăi

Și mă face să beau lumina soarelui din ei,

Căci tu ești pentru mine ca o floare care își varză aroma în zori,

Ce mă invită să mă trezesc din somnul profund

Și să trăiesc viața alături de parfumul ei, până la ultima picătură!

Lumina ta luminează constant sufletul meu,

Vocea ta mă atinge cald și melodios cu un foc ce îmi ațâță simțurile,

Iar râsul tău îmi atinge sufletul cu magie!

Iubitul meu, tu creezi suflarea vieții mele, respirația mea,

Căci ești oxigenul și sursa de apă pură,

Ochii tăi mă umplu de culoare,

Ești Soarele meu pe cerul unic,

Zidarul care a construit poduri spre inima mea,

Sculptorul ce din apă și pământ mi-a modelat carnea și sufletul

Și m-a construit cu iubire, atât de perfect!

Iubirea asta nu e o doar o iubire, e o eclipsă a plăcerii,

Unde nu există gravitație,

Iar pierderea controlului este dependența mea.

Vreau să fiu bătăile inimii tale, care te fac să te simți viu,

Vreau să curg în gândurile tale,

Ca un fir de apă ce își urmează cursul său spre râu,

Vreau să știi că ești oglinda mea,

Iar dacă nu te văd, nu mă văd,

Vreau să îmbătrânesc în destinul tău, ca timpul și vinul roșu! ~

~ Odine ~

~ Legați de inimă ~

~ Leagă-mi mâinile și ține-mă strâns, aproape de tine,

Strânge legăturile astea puternic

Și fă-le un nod strâns, să nu se mai desfacă niciodată!

Ține-mi brațele și alătură-mă ție,

La pieptul tău ca pe cea mai dragă amintire!

Prinde-mi trupul și lipește-l lângă trupul tău,

Ucide setea asta, setea asta de tine!

Întinde-te lângă mine,

Sprijină-te de corpul meu, ascultă,

Să-ți simți sufletul cum bate la mine în piept

Și care simte atât de plăcut și tandru iubirea asta pentru tine!

Unește-mă cu tine,

Fă-mă un singur corp cu tine, într-un act de iubire,

Într-un act de dragoste și pasiune, în care toate vin de la sine!

Doar iubește-mă ... pentru că sunt doar a ta,

Cu trup și suflet, în inimă și gânduri,

Sunt doar a ta... doar a ta!

Lasă căldura corpului tău să mă încălzească,

Gura ta să spună că mă iubește,

Lasă-ți brațele să mă înconjoare, 

Aprinde-mă, pentru tine, cu toate flăcările,

Căci din toată căldura, a ta e cea mai arzătoare,

Din toate sufletele de pe pământ, al tău îmi e geamăn,

Din toate trupurile, al tău se mulează perfect cu al meu,

Din toți ochii, ai tăi m-au privit și mă privesc cel mai intens,

Din toate sărutările, ale tale au fost și sunt, cele mai dulci!

Lasă-mă să te salvez într-un mod nebun,

Lasă-mă să îți aparțin până când voi muri,

Pentru că din toate iubirile ce mi-au fost promise,

A ta e singura care va împlini sfârșitul scrisorii! ” Te iubesc ” ~

~ Câți dintre noi nu am vrea să fim legați de o inimă,

Câți dintre noi nu ne-am dori să fim prinși cu un nod strâns,

De persoana care o iubim, să nu o pierdem niciodată,

Câți dintre noi nu am vrea să simțim doar atingerea mâinii pe care o căutăm și ne caută? ~

~ Odine ~

~ Lasă-ți inima să vorbească, pentru inima mea nemuritoare, care bate... doar pentru tine! ~

~ Nu este necesar să faci piramide ca în Egipt,

Sau să ridici toate greutățile din lume,

Pentru a demonstra forța și perfecțiunea.

Nu ai nevoie să mergi desculț întreaga lume,

Să urmezi pașii corecți ...

Nu ai nevoie de cele mai luxoase haine să fii frumos

Și nici toate diamantele sau smaraldele din lume,

Să găsești acea dragoste care te face să vibrezi

Și nici cea mai minunată voce,

Să îți poată cânta versurile sufletului tău!

Nu trebuie să fii în cea mai mare biserică,

Pentru a găsi profunzimea Iubirii

Și nici să înveți vreo limbă ciudată, să te rogi sau să îți găsești calea.

Nu ai nevoie de scări care să ajungă la cer

Și nici clădiri sau avioane să pătrunzi în ionosferă,

Nu trebuie să fii vreun pastor, sau preot, sau vreun ascet să levitezi,

Pentru a simți dragostea deplină, pentru a găsi gloria iubirii,

Trebuie doar să ai curaj să trăiești, să visezi, să respiri,

Dragostea asta imensă, din Edenul din care am venit!

Lasă-ți inima să vorbească, permite-i asta! 

Permite-ți ție și eliberează-te de cel care se sperie de propriul ”eu”,

Simte-mi mirosul peste tot,

Pentru că eu pentru tine cânt, cântecul meu simplu. 

Te aștept, 

Gata să te iubesc oriunde ai fi. 

Dacă ești aici cu mine, este locul tău, 

În noaptea luminată de lună, în brațele mele, unde de atâtea ori ai adormit.

Deschide-ți inima și vino ca un dar,

Fii cadoul meu și hai să trăim acum, fără grabă sau timp,

Lasă-ți inima să vorbească,

Pentru inima mea nemuritoare, care bate, doar pentru tine! ~

~ Odine~