~ Ai fost prea diferit, ca să fii ca toți ceilalți ~

~ De ce dragostea dă atât de multă fericire

Dar și atât de multă durere?

De ce dragostea te face să te simți un nod în stomac,

Dar și o cursa pentru inimă?

De ce, atunci când suntem îndrăgostiți fluturi sunt în jurul nostru?

De ce când ești iubit te simți atât de fericit,

Și când nu ești, ai impresia că toată nefericirea e pe tine?

De ce, atunci când ne vedem cu persoana iubită,

Corpul nostru se cutremură să îi fie alături?

De ce când iubești ai atât de multe senzații?

De ce o persoană îndrăgostită,

Se vede doar prin ochii celui pe care îl iubește?

Sunt atât de multe necunoscute despre dragoste,

Că, deși lumea nu se va sfârși într-o mie de ani,

Va fi imposibil de descifrat,

Pentru că dragostea este complicată,

Afectuoasă dar și nesociabilă,

Slabă și puternică,

Fericită și nefericită,

Deoarece îți modifică inima,

Și pentru că este vorba de două persoane,

Depinde de amândouă, de minunile din ei,

Minunile iubirii.

Dacă ești îndrăgostit cu adevărat,

Dacă ești atât de dependent de iubirea din omul drag,

Nu uita să te vezi și prin ochii tăi, nu numai prin ochii celuilalt,

Căci atunci vei putea fi sigur de iubirea ta

De încrederea care o poți avea

Pentru că nu există nimic mai rău,

Decât să dăruiești totul

Fără ca celălalt să știe ... cum să răspundă la inima ta.

Suntem dependenți de iubire și fără iubire nu trăim,

E nevoie de implicare sufletească în totalitate a amândurora,

Pentru că viața nu îți va da numai clipe de fericire,

Vei primi din ambele porții cât să te facă să simți la limită,

Dar atunci când ai găsit omul potrivit, nimic nu va fi imposibil,

Căci atunci când vei fi în brațele sale, vei putea spune din toată inima:

”Ai fost prea diferit, ca să fii ca toți ceilalți.” ~

~ Odine ~