~ În jocul ăsta sunt EU, cea care pierde sau câștigă ~

~ Aș fi putut închide ochii la nebuloasa dar incandescenta viață a ta,

M-aș fi putut opri în bălți să dansez și să visez cu ochii deschiși,

Să cânt și să rezonez cu iarba umedă,

Aș fi putut să mă opresc din zbor și să mă târăsc numai pe pământ,

Aș fi putut trăi cu tot ceea ce îmi provoacă aritmie,

Ceea ce îmi dă foc în fiecare dimineață când Soarele zâmbește la geam,

Aș fi putut sta mereu în locul meu de pion neimportant

Și să dansez cu pașii impuși de conjunctura dată de tine,

Aș fi putut să nu fiu eu, pur și simplu să coexist cu celălalt eu al meu,

Dar care ar fi fost prețul de a fi o piesă care există pe tabla de șah în carouri alb-negru?

Dar oare, oare ar fi meritat???

NU, răspund clar și răspicat, NU. Refuz,

Pentru că eu pot alege să spun nu, fără teamă sau prejudecăți.

Pentru că vreau să distilez esența pură din fiecare moment al aventurii mele,

Pentru că vreau să dau drumul părului în vânt, să nu-l mai țin prizonier într-un elastic,

Să nu mai fiu prizoniera vieții tale,

Vreau să fiu pace, libertate, vis, nebunie, aer, foc,

Vreau să fiu eu, de sus în jos, din dreapta în stânga,

Să fiu eu cea care cad, cea care mă ridic, dar sunt în viață,

Vreau să las oxigenul să-mi sărute mâinile, chipul,

Sa dansez dansuri pe care le vreau și mă fac să simt dorința insațiabilă de a iubi,

De a poseda fiecare moment al zilei ca pe cea mai importantă secundă dinaintea morții,

Vreau să fiu oița pierdută, rățușca cea urâtă, dar cea care a dat culoare tabloului,

Vreau să fiu la conducerea vieții mele, să joc după propriile mele reguli,

Pentru că în acest joc de șah, eu sunt EU, cea care pierde sau câștigă. ~

~ Odine ~