~ Tu și eu, suntem doar o femeie și un bărbat,
Uneori un singur corp, o singură bătaie de inimă,
Un oftat, o respirație, un suspin, o inspirație.
Suntem o femeie și un bărbat, față în față, pe timp de
noapte,
O femeie și un bărbat care au buzele legate între ele,
Cu capetele care se odihnesc împreună, în lumina lunii.
Iar pe timpul zilei, spate în spate, aproape doi străini,
Ce-și caută privirile ca doi nebuni și nu au nevoie să-și
spună nimic,
Pentru că ochii le strălucesc într-o lună de miere continuă,
Două priviri, doi străini care se iubesc din ochi.
Tu și eu, o femeie și un bărbat, care se dezmiardă împreună,
Încercând să-și calmeze zborul spre lună, cu picioarele
goale,
Fluturi care dau din aripi fără țintă,
În așteptarea unui cer plin de stele,
Unde dorința se regăsește în îmbrățișări.
Poate nu ar trebui să ne facem prea multe griji la ceea ce
spun oamenii,
Ar trebui să fim doar o femeie și un bărbat,
Care trebuie să își urmeze propriul drum,
Să credem în noi și în destin, nu în ceea ce cred alții.
Corp lângă corp, nu există nimic în afară de noi,
Tu îmi îmbrățișezi pielea, eu o calmez pe a ta.
Cu tine mă simt o femeie care rupe vraja, fulgerată de
sărut,
O femeie în ființa căreia invadezi totul, îi împrumuți vise,
Vieți care nu pot fi atinse, dar căreia i se face frig de
tine.
Dă-mi te rog cămașa ta... vreau sub hainele tale să fiu a
ta,
Tu ești focul care mă arde, mă consumă, mă incendiază... și
nu se stinge
O femeie ce se simte femeie, lângă bărbatul din tine. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu