~ ... Uită - te la mine ...
Sunt fragilă în bătaia focului care se reflectă prin ochii tăi,
Un singur sărut al tău e o arsură, ce-mi ridică sângele în
vene
Și nu simt teamă și-mi ofer buzele, să-mi dai mângâieri de
jăratec,
Iar focul tău să-mi perie buzele într-o tăcere liniștită.
... Uită - te la mine ...
Înainte ca noaptea să mă prindă-n umbra ei,
Pârjolind centimetrii de piele cu sete,
Dar voi sta între cărbunii ce formează brațele tale
Și o să beau... o să beau ca și cum mâine nu ar mai exista,
Cu o sete insațiabilă a sufletului meu ce suspină înăbușit
în pieptul meu.
... Privește-mă...
Sunt o bucată de lut în mâinile tale ce așteaptă amorțit
atingerea degetelor tale,
Sunt tăcerea ta .. iar dacă auzi vreun sunet, este ecoul
vocii ce șoptește iubire
Sunt gustul buzelor tale... fără de care ale mele nu ar fi decât suflare moale
de viață.
... Privește-mă...
Cum inimii mele, printre jăratec, îi cresc aripi,
Un Phoenix ce se naște din cenușă, dorință și iubire,
Flăcări de foc ce cresc în mine și se hrănesc cu
îmbrățișarea ta,
Îmi pierd mințile, iar tu tot ceea ce faci este să mă
aprobi,
Trăind intens pentru tine, vâlvătaie de foc,
Iar eu... eu sunt reprezentarea lui Dante în Infernul său. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu