Odine With Love

Odine With Love

marți, 6 decembrie 2016

~ Ești un viciu depravat care dăunezi grav sănătății inimii ~

~ Ești un drum lateral pe care ți-e teamă să o iei,
Acea cale îngustă pe care orice călător o evită,
Ești un viciu depravat care dăunezi grav sănătății inimii și totuși....
Ispita pe care e imposibil să nu vrei să o cunoști.
Te-aș fuma, dar deja îmi fumezi tu creierii,
Apeși cu putere pe inimă solicitând control fără permisiune,
Ești stăpân pe haos și mă faci un ucenic doritor de haos,
Mă faci să joc la jocul de noroc, în care miza e sufletul meu.
Sunt la dietă, dietă cu tine, dietă în care mă roade o foame interioară,
O foame de tine în care mă faci să mușc din dorință,
Te-ai prins de o parte din mine și nu mai am libertate,
Trezești în mine nebunie și fiecare celulă mi se infectează cu tine,
Monopolizezi tot cu tine, ca un virus și-mi invadezi mințile,
Mă faci să tremur la un simplu salut, iar nevoia de tine nu mai are acoperiș.
Cu fiecare zi care trece, devii iubirea unei femei care visează
Al cărei puls depinde de tine,
Sunt recidivistă de capcane, de dependența de tine,
Chiar dacă știu că nu voi câștiga și voi pierde tot ce ofer.
Închid ochii și te las să mă invadezi încet până la adorm
Și mă conduci prin nevoia de tine, de nesomn,
Mă storci de tine, mă anulezi și creezi dependență,
Încât simt că sunt pe o stradă fără sfârșit, cu un dor imens de tine!! ~
~ Odine ~

vineri, 2 decembrie 2016

~ În ochii altora suntem doi ghețari, dar împreună ne topim ~

~ Dragostea noastră e ciudată, altfel decât o dragoste normală...
În ochii altora suntem reci ca doi ghețari,
Dar împreună, amândoi ne topim unul în brațele celuilalt.
Nu ne facem promisiuni pe viitor, dar în ochi ni se vede dorința,
Ne privim discret, dar ne vorbim din priviri.
Dragostea noastră este vie în fiecare moment
Și-mi place povestea asta ascunsă, departe de ochii lumii.
Nu cer nici o dovadă, chiar dacă știu că trebuie să pleci,
Îmi ajunge cum mă răsfeți în toiul nopții, cu căldura ta,
Pentru că mă face să merg împotriva vântului, să fiu puternică,
Dar să mă prăbușesc în brațele tale.
Privește-mă în ochi și vezi acolo în adâncul sufletului
O iubire care mă inundă și nu se duce niciodată,
Căci nu știu să iubesc pe jumătate, nu sunt pentru toată lumea,
Iubirea mea e unică, plină de surprize și culori amestecate,
Uneori un cer senin și albastru, alteori furtună.
În interiorul meu trăiesc vise de toate dimensiunile,
Pentru că știu ce înseamnă dragostea și nu cer nimic în schimb,
Dragostea rămâne cu mine, mai puternică și mai profundă
Pentru că știu ce înseamnă să iubești.
Tu, să nu negi apa din mine care îți potolește setea,
Așa cum și eu vreau focul din tine, să-mi ardă sufletul,
Căci atunci când mă iubești, corpul meu nu-mi mai aparține,
Îl transformi într-o pană care se ridică, se transformă într-un Phoenix
Și se înalță mai sus și mai sus, deasupra lumii.
Iubirea mea e o poezie deasupra simțurilor,
O plăcere care te face să păcătuiești,
O nebunie care nu îți interzice nimic, dar te face să te bucuri de tot,
Fără condiții, timp, sau lanțuri care să te lege. ~
~ Odine ~

joi, 1 decembrie 2016

~ Locul care îți adăpostește numele ~

~ Există un loc în soare, care îți poartă numele,
Un colț minuscul, unde aerul este curat,
Unde versurile se nasc, cu o strălucire timidă
Și unde numele tău pune stăpânire totală.
Există locul ăla în lume,
Care îți poartă numele ca pe un nume de sfânt,
Care irosește nopți pentru a îl umple cu respirații,
Iar bătaia de inimă este un sentiment perpetuu.
Locul ăla există în umbră și e o reflexie a ta,
Care te ține în lumină și îți șoptește
Cu glas Dumnezeiesc de iubire eternă.
Există undeva, un loc care îți adăpostește numele,
Și-l poartă ca pe cel mai de preț dar,
Care îl cântă cu dragoste așa cum nimeni nu l-a cântat
Și nici nu îl va mai cânta,
Un loc pe care l-ai invadat și cucerit pentru totdeauna
Un loc care scrie în fiecare zi, în lumi paralele.
Locul ăla este sufletul meu transfigurat, care te simte
Și continui să fii rostit, unde te pierzi și te regăsești.
Să ai grijă de el și deschide-l cu grijă,
Căci locul ăla e singurul care îl am și e tot ceea ce sunt eu,
Acceptă-l așa cum este, pentru că te poartă cu dragoste,
Nu e un loc perfect, e un loc uman, care face greșeli,
Un loc ce trăiește pentru tine și nu e un loc oarecare
Și care te strigă cu fiecare secundă a existenței sale,
Chiar dacă fiecare literă îmi provoacă atac cerebral. ~
~ Odine ~

sâmbătă, 26 noiembrie 2016

~ Iubirea mă ucide, dar mă învie și îmi redă viața ~

~ Iubirea este un foc, nu îl văd dar îl simt, 
Mă înfășoară până la durere și nu are nici un leac,
Este ca o febră care îmi provoacă uscăciune în piept
Trage de mine în toate direcțiile și nu mai știu ce să fac.

Iubirea este un foc care mă consumă pe ascuns,
O durere care îmi umilește trupul și sufletul,
Este cea mai crudă formă, dar și cea mai pură cale de purificare,
Este iad, foc mistuitor care mă devorează încetul cu încetul.

Iubirea asta trebuie să o țin doar pentru mine,
Îmbătată, însetată și dependentă de mireasma ei,
Păcatul comis pentru care voi plăti în viața cea de pe urmă,
Și blestemată să o port până la ultima suflare.

Iubirea asta a ta, pare un destin ce vine din altă viață
Și pare că sunt blocată într-o mie de gânduri
Este cea care îmi cauzează sentimente eterne,
Cea care mă ucide, dar cea care mă învie și îmi redă viața. ~
~ Odine ~



joi, 24 noiembrie 2016

~ Vreau să uit tot, dar niciodată să te iubesc ~

~ Compun, nu cânt și asta știu să fac,
Nu mă auzi, dar poezia mea cântă pe hârtie,
Cu silabe alcătuite din șoapte.
Între fragilitate și putere, se află irezistibilul
Între înger și diavol, e o distanță atât de mică,
Între nebunie și echilibru, mintea mea se joacă.
Sunt poet și știu să cânt cu inima
Și prezența ta îmi arde carnea,
Strălucești și îmi place păcatul lângă tine,
Departe de tot, de toți, departe de lume.
Am aspirat mereu la etern, în fața Lunii, iubitule,
Când am stat și-n căldura nopții vara
Și acum în gerul care ne mângâie pe chipuri,
Căci în noi ard Iaduri și demoni se zvârcolesc,
Încercând să ne taie aripile, care se iubesc nebune.
Nu reușesc să mă exprim așa cum o faci tu, secretul meu,
Căci eu mă exprim în cuvinte, în timp ce tu simți, atingi,
Sădești în mine nebunie și gust de nemurire
Și mă transformi în cenușă, fără să clipesc,
Însă mă prinzi de mână și mă înveți să simt iubirea altfel.
Suntem copii Lunii, căci doar sub ea ne iubim demonic,
Mi te naști între buzele întredeschise și mi-e teamă să le închid,
Să nu te rănesc, dar te-aș închide în pieptul meu.
Nu pot trăi fără îmbrățișările tale,
Lângă tine am învățat că puțin este mult, când sunt lângă tine,
Locul unde închid ochii și simt că totul e un vis,
Unde brațele tale mă acoperă ca o plapumă,
Unde vreau să uit tot, până să și respir, dar niciodată să te iubesc. ~
~ Odine ~ 


luni, 21 noiembrie 2016

~ Liniile din palma mea ~

~ Te iubesc și ești o parte din mine,
O parte fragmentată,
Dar o mare parte,
Fără de care, cealaltă nu ar mai fi o parte,
Completă,
Mereu acolo, nu în altă parte,
Pentru că acolo îi e locul,
A fi o parte din mine,
Din ceea ce sunt,
În liniile din palma mea,
Din destinul meu, din visele mele,
Împletit în dorințele mele
Toată ființa ta, o parte din mine.
Ești o dorință constantă,
Un fior, un vânt liniștit în inima mea,
O voință care nu trece, de fier,
O mângâiere îndrăzneață, care se joacă,
Un sărut care arde,
Tu, o parte din mine,
Iubitul meu, amantul meu,
Prietenul meu, bărbatul meu. ~
~ Odine ~

duminică, 20 noiembrie 2016

~ Mă faci să mă simt puternică și tu slab, când te lași în mâinile mele ~

~ Îmi place cum mă alinți, îmi place cum mâinile tale călătoresc,
Îmi place cum mă intoxic de sărutările tale atunci când le apropii de ale mele,
Este ciudat și minunat ce simt și nu pot încă explica,
De ce mă pierd cu tine, dar în același timp o regăsesc pe adevărata ”eu”?
Sentimentele... cele care ard în piept și-n suflet chiar și cenușă,
Până și aruncate într-un colț de inimă, respiră, pulsează și visează
Și uneori... plâng sau râd în tăcere, dar rezistă provocării timpului.
Mulți mă pot numi nebună că mă arunc în cap după tine,
Că înot fără a știi să înot,
Că sar în gol și nu mai văd limite, nici pe pământ, nici spre cer,
Dar gâtul tău este poarta spre Paradis, deschizând o altă lume,
Buzele tale înlătură temerile, neîncrederea, trecutul,
Dinții tăi sunt cheia care deschide orice ușă închisă din mine,
În câteva cuvinte, ești ceea ce sunt, ceea ce sunt că sunt ca tine.
Mă liniștești și mă înfiori în același timp,
Mă faci să mă simt puternică și tu slab,
Când pui capul în poala mea și te lași în mâinile mele.
Dă-mi voie să închid ochii, iar tu citește-mi pielea
Și toate literele care se nasc, atunci când mă atingi,
Fă verbe cu buzele tale, respiră adjectivele,
Seamănă virgule și construiește-mă zi de zi,
Plimbă-te prin toate paginile sufletului meu,
Scrie-mi viața și fii prezent în povestea mea secretă,
Fă-mă o literă liberă, nebună, sensibilă, temperamentală,
Cu defecte și virtuți, uneori inflexibilă ca o fiară neîmblânzită,
Care se aprinde și arde în carte pentru tine, sub mâinile tale
Și poartă în ea forța vie a dragostei și se transformă într-o femeie completă. ~
~ Odine ~