~ Tu n-ai să şti ~

~ Am scos cuvinte din durere,

Iar din inima mea litere,

Ca să fac o poezie,

Să ţi-o dăruiesc ţie.

Însă tu nu înţelegi,

Ce înseamnă să culegi,

Dintr-o rană de iubire,

Ce nu are vindecare.

Să culegi fiecare lacrimă,

Ca să-alcătuieşti o rimă,

Să pui cuvinte de iubire,

Într-o mare amăgire.

Tu n-ai ştiut şi nu vei şti,

Ce înseamnă a iubi,

A trăi pentru o persoană,

Chiar de-o să devii ţărână.

Să fi praf în vânt şi să te zboare,

Ca pe o frunză călătoare,

Să alergi după himere,

Şi să primeşti durere.

Tu nu şti şi n-ai să şti vreodată,

Cum e să-ţi dai viaţa toată,

Să simţi că mori pentru o dragoste,

Care e doar o pacoste. ~

~ Odine ~

~ Dorinţa ta ~

~  Dacă dorinţa ta va fi să pleci pe altă cale,

Eu nu voi spune nici stai, nici nu pleca,

Voi închide ochii şi voi rămâne-n jale,

Iar gura pe veci, mi-o voi fereca.

Îmi voi ascunde fiinţa în stâncile cioplite,

Ce se deschid, spre adâncul din pământ,

Căci vântul şi furtunile, vieţilor trecute

M-au adus în viaţa asta, cu un legământ.

Să-mi dau viaţa ţie, iar tu de nu o vrei,

Să-mi adun inima zdrelită de cuvinte,

Să-i potrivesc bucăţile, lipind-o cu acel clei,

Adus din stele şi lună şi toate cele sfinte.

Şi legământul sacru cu care am venit,

Să-l port pe veci, în inima mea moartă

Până când viaţa asta, se va fi sfârşit,

Iar eu îmi voi începe, din nou, o altă soartă.

Căci nu voi mai şti a vorbi, în astă viaţă,

Decât în cânt şi rugăciune eu mă voi jertfi,

De îti vei întoarce spatele, către a mea fiinţă

Şi dorinţa ta va fi să pleci, aşa va fi. ~

~ Odine ~

~ Sacrificiul ~

~ Am aprins pentru tine luna,

Cu întrerupătorul inimii mele,

Să ne vegheze cu lumina divină

Şi cu cerul plin de stele.

Am dat soarelui foc,

Cu scânteia din inima mea,

Să fie mereu la mijloc,

Să nu ne stingem, chiar de-om vrea.

Iar dacă destinul ne va arunca,

Departe în lumea largă,

Dorul mă va sfârteca,

Cât voi avea viaţa de lungă.

Iar tu vei avea fericire,

Primită din durerea mea,

Şi-ţi vei clădi altă iubire,

Unde mi-ai îngropat dragostea.

 

Iar dacă vom mai reuşi vreodată,

Să dormim îmbrăţişaţi,

Luna se va aprinde îndată,

Şi vom fi de stele alintaţi.

Iar pe locul ce era acum un timp,

Iubirea mea ce strălucea,

Să duci un braţ de flori de camp,

Să nu o uiţi, iubirea mea. 

Când singur îţi sacrifici soarta,

Şi vrei să laşi o moştenire,

Te-ngropi in tine şi închizi poarta,

Să-i dai iubirii, o iubire. ~

~ Odine ~

~ În patul în care m-ai iubit ~

~ În patul în care am dormit,

Când m-ai atins şi m-ai iubit,

S-a transformat în pat de flori,

Descântat de vrăjitori.

În patul în care m-ai iubit,

Sufletul mi l-am lipit,

Acolo voi dormi pe vecie,

În patul unde nu e saracie.

Căci iubirea-i bogăţia,

Doar ea aduce prorocia,

De a răzbate în pustiu,

Şi a ieşi din purgatoriu.

Am adormit în forma mea de silicon,

În care m-ai turnat ca pe un cocon,

Şi-aştept să se desfacă iară,

Să prind aripi, să ies afară.

Să zbor departe în alt univers,

Cu o alta rimă şi alt vers,

Un alt poem de dragoste,

Un alt decor, altă poveste.

Iar patul în care m-ai iubit,

Noi vom trăi la infinit,

În mintea ta, în viaţa mea,

Anul trecut, acum şi pururea. ~

~ Odine ~

~ Ţigara ~

~ Nu sunt o ţigară să mă aprinzi când vrei să îi dai foc,
Nu pot să ard la comandă şi să mă fumezi pe bucăţi,
Nu pot să mă stingi când vrei alt aer în plămâni,
Şi să mă laşi aruncată într-o scrumieră,
În care zac alte mucuri de ţigară fumate de tine.
Nu pot acum să fiu pe buzele tale,
Să mă săruţi şi să mă inhalezi ca pe aerul tău,
Şi apoi să mă uiţi undeva stinsă.
Nu sunt o aromă de care ai nevoie din când în când
Atunci când te saturi de aerul ce se învârteşte în jurul tău,
Nu sunt pachetul de ţigări pe care şti că îl ai la piept,
Şi pe care îl deschizi atunci când vrei să îţi calmezi sufletul.
Nu sunt ţigara care te linişteşte cu cuvinte
Atunci când alţii te ocărăsc.
Pur şi simplu nu poţi trage aer din mine până nu mai poţi,
Doar că numai mirosul meu te face să simţi că el te ajută să respire,
Nu sunt marijuana ta care te duce în altă lume,
Doar pentru că vrei să fugi din cea în care singur te-ai aruncat.
Nu am ce cauta în scrumiera vieţii tale,
Pentru că eu nu sunt restul de ţigară fumat de alţii,

Eu încă ard şi ard şi nu mă sting niciodată,

Căci nu am capăt şi nici sfârşit.

Respiră-mă doar pentru tine,
Pentru că ard numai pentru tine,
Şi nu mă sting chiar de mă pui în paharul cu apă.

Iar de vrei să îmi simţi mirosul pielii,
Pune-mă în buzunarul de lângă inimă,
Şi inspiră-mă în fiecare secundă,
Adulmecă-mă ca pe aerul vieţii,
Şi atunci o să fiu acolo de care ori o să ai nevoie
O să îţi umplu fiinţa de viaţă, de aer, de parfum,
De parfumul iubirii care arde nebună,
Parfum de femeie care te iubeşte. ~

~ Odine ~

~ Deşertul de iubire ~

~ Nici nu mă laşi nici nu mă iei,

Nici viaţa să mi-o dai nu vrei,

Nici să mă laşi în alte braţe,

Nu accepti să şti că am speranţe.

Vrei să fiu a ta pe vecie,

Nimeni altcineva să nu mai fie,

Tu vrei ca inima mea să bată,

Doar pentru tine viaţa toată.

Şi vreau să alerg să fug de tine,

Din acel deşert ce doare-n mine,

Unde nu mai am simţire

În seceta de iubire.

Şi vreau să plouă mii de ani,

Să spele tot ce-nseamnă răni,

Să inunde ce-a uscat iubirea

Să nu mai doară amintirea.

Şi vreau să zbier şi vreau să ţip,

Căci sunt femeia fără chip,

Sunt doar o voce în deşert,

Şi-mi urlă inima din piept.

Şi dacă nici toate apele din lume,

Nu va umple golul din al tău nume,

Iar setea de tine nu o va risipi,

În singurătate voi sfârşi.

Voi rămâne acea  voce crudă,

Ce predică în seceta surdă,

În deşertul de iubire,

Ce va rămâne-n nemurire. ~

~ Odine ~

~ Bucura-te ~

     ~ M-am nascut cu creionul in minte si cu el am scrijelit de mica in vise, carti intregi cu cuvinte. Le-am desenat mai intai cu picturi din bucati de Rai, pentru ca mai apoi sa deschid timid ochii si sa desenez in cuvinte. Sa descriu o carticica cu rugaciuni de iubire.

      Nu stiu sa mint si nu pot sa ma mint de asta sunt de multe ori atat de transanta cand vine vorba de adevar. Cand calc in viata cuiva ma spal inainte pe picioare si merg desculta sa nu ii murdaresc sufletul, pentru ca el e sfant, iar acolo vreau sa desenez cate o mica bucatica din Raiul pe care il port cu mine.

      Desenez vietile trecute, caut in minte oamenii care i-am purtat cu mine in vise in toate timpurile, ii caut si ii gasesc, pentru ca trebuie sa le daruiesc o parte din mine. . Si cei ce mi-au facut rau si cei ce mi-au facut bine. M-am intors sa le daruiesc iubire. Asa cum tamplarul isi poarta creionul dupa ureche, asa imi port eu creionul cu iubire in inima.

      Ma joc cu cuvinte dar le daruiesc din suflet si daca scriu in inima lor ceva, mai intai vreau sa sterg ceea ce e rau acolo, ceea ce a fost lasat cu lacrimi si sa las un zambet. Nu stiu altceva, decat sa fac asta, pentru ca am sters demult cuvantul ura si razbunare din mine.

      Vreau sa las in urma un lan imens de iubire, oameni care isi vor da mana si se vor ierta pentru tot raul care si l-au facut reciproc, sa se ierte si sa invie din nou.Sa devina ceea ce nu stiau ca exista in ei si sa se intoarca la fundatia fiintei lor, la iubire.

     Va doresc un Paste fericit si sa aveti parte de zambete si ochi inlacrimati doar de iubire. Sa nu uitati o clipa sa fiti fericiti si sa va impacati cu copilul din voi, sa il adorati pentru ca el este puritatea.

      Sa va iubiti ca fratii si sa nu uitati de Tatal ceresc si de Domnul nostrum Iisus Hristos, cel care pentru noi s-a rastignit, pentru ca noi sa primim curatirea sufletului, sa fim precum oile ratacite in desert care si-au gasit pastorul, cel ce i-a condus pe calea cea dreapta.

Ridica-ti capul din pamant crestine

Si zambeste cu sufletul luminat,

Caci azi este ziua cand pentru tine

Domnul nostru Iisus a inviat.

Priveste lumanarea din a ta mana

Cum aluna norii si face viata senina

Bucura-te cum se bucura lumea crestina,

Caci azi ai primit in sfarsit lumina. ~

~ Odine ~