~ În visele mele ~ (Poem de dragoste IV)

~ Te-am nominalizat în mijlocul visurilor mele 

Am girat pentru tine în singurătatea mea 

Am negociat cu cerul să-ţi dea culoare ochilor,

Şi pământul sa îţi dea putere.

Sunt geloasă pe ochii tăi, care nu văd

Dar mă văd,

Vocea care-mi şopteşte, dar nu se aude,
Sărutul care nu se schimbă niciodată,

Dar e imprimat în mintea mea,

Geloasă pe căldura mâinilor,

Care nu mă ating în invizibil,

Aerul care îl respiri şi tot spaţiul care nu îmi aparţine,

Gelozia ca o boală care doare, doare,

Şi absenţa ta ca un uragan,

Care vrea să  dărâme zidul încrederii.

Iubirea mea ţi-am dăruit,

Durerile mele le-am întins ca aripile pe apă,

Am închis ochii şi am părăsit locul de unde scriu,

Aruncându-mă în mâinile tale, în tăcerea ta.

Tăcere care cântă melodia sufletelor pereche,

Cu versuri, care sunt ca ale noastre,

De mai înainte de veacurile în care trăim.

Dacă aş putea descrie agitaţia din inimă,

Fiecare bucăţică pierdută care vrea să se găsească,

Şi care s-a rătăcit în lumea asta mare.

Orice sentimente cu speranţă,

Fiecare sentiment pe care îl ştiu,

Fiecare sentiment de iubire,

Şi în cele din urmă nu vei avea decât....

Un sentiment care a trecut... şi a rămas

Dragostea. ~ 

~ Odine ~