~ Linia iubirii e completată de mâinile împreunate
Mâinile care scriu romane de dragoste pe piele,
Nu pe hârtie, căci acolo e doar o schiță,
Dar pe piele e artă, nu literatură!
Mâinile puternice știu ce e dragostea
Alături de mâinile mici și iubitoare
Ele sapă în pământul sufletului,
Ca mâinile mici să sădească sămânța iubirii,
Iar liniile rădăcinii ei să pătrundă în palme
Și să graveze linia vieții.
Așa-mi ești tu, gravat în linia vieții..
Ți-ai pus amprenta mâinilor pe felul meu de a fi
Iar drumurile rătăcite pe care umbli
Sunt semnele trecerii tale ca o poveste.
Îți privesc ochii, îți ascult vocea,
Iar mâinile tale mă trezesc la viață,
Mă faci să simt că sunt la cârma vieții tale,
Și că după toată călătoria asta,
Tu mă aștepți ca un gardian la poarta destinului
Că în inima mea, iubirea ta e un foc
Un strigăt de lumină care se împrăștie deasupra Pământului.
Te vreau acum...
Și vreau să te acopăr cu sărutări
Pe timp de noapte până în zori,
S-arunc suspinele nopții în vânt
Adormind la pieptu-ți cald,
Iar aroma mustului iubirii,
Substanța sacră care mă ține în viată
Să-mi circule în venele sufletului
Acolo unde îmi ești sculptat,
Ca linie a vieții... a destinului meu. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu