~ Insomnie ~

~ Chipul tău îmi pare necunoscut

Și totuși parcă te cunosc,

Trupul meu se înclină spre tine

Ca acul busolei spre Nord,

Pielea mea aude tu-ul,

Într-un limbaj de noi cunoscut

Și tot ceea ce e spus, când e spus în sărut

Capătă sens la fiecare atingere.

Dă-mi mâinile tale,

Iar eu îți vor pune în ele fluturii mei,

În schimb vreau și o înghițitura din sărutul tău,

Din zâmbetul tău minunat.

Auzi sunetul cântecului meu?

Ascultă-l...

E ca un ciripit vesel de păsări,

Precum călușul unei mângâieri,

Purtat de razele soarelui în zori.

Îmi place cum ochii tăi înconjoară

Aripile sufletului meu,

Ce zboară ca doi porumbei.

Cum aprind pasiuni incendiare,

Cu fiecare sărut în întunericul nopții

Cum fură calmul păcii mele

Și îmi lasă cutremur în minte,

Cum alungă somnul de pe gene

Și-mi aduce insomnie în gânduri.

Este insomnie sau nebunie

Ceea ce mă ține trează.

În nopțile târzii cu Lună plină?

Este nebunie

Că spui când îmi spui

Că tu îmi ești iubirea.

Asta mă lasă trează

În nopțile reci de iarnă?

Ce îmi ești tu, insomnie

..................

Sau iubit ? ~

~ Odine ~