~ Sunt doar a ta, cântă-mă ~

~ Înfășoară-mi sufletul

Și stinge-mi focul ce m-a epuizat de atâta dor,

Mângâie-mă așa cum numai tu o faci,

Și umple-mi mintea cu sirene,

Cu păduri și flori și lumi unde nu există decât iubire.

Spune-mi că mâine va deveni eternitate,

Că voi trăi ca o ploaie neîncetată de vise,

Că voi privi spre orizont

Și în fiecare zi mă voi naște pentru tine.

Să-mi vorbești încet, căci nu vreau să ne tulbure nimic

Și să mă săruți cu buze uscate de foame continuă,

Să mă duci până la punctul de fierbere,

Căci tu ai scuturat de praf dezamăgirile suferite,

Ai mângâiat tulburarea mentală,

Ai acoperit urmele vechi ale fantomei unei iubiri pierdute.

Te rog să nu mă oprești din iubit,

Să nu mor arsă de dorința ta,

Să mă păstrezi doar pentru tine și să mă găsesc mereu în tine,

Căci sunt doar a ta, un instrument de iubire, cântă-mă.

Dacă voi fi în mâinile tale și voi vibra,

Voi fi un violoncel,

Dacă gura ta va fi deasupra gurii mele

Voi fi un cuvânt de iubire,

Dacă vei fi un tremur pe care să-l gust,

Voi deveni un sărut,

Dacă voi fi un bilețel scris,

Voi fi unul de dragoste,

Dacă voi primi suflarea ta

Voi fi viață, cântec...

Voi putea fi val, nisip, mare,

Voi exista numai știind că te iubesc. ~

~ Odine ~