~ Interzis sau nu, ești Paradisul meu ~

~ Doar te văd... și mintea îmi joacă feste,

Mă privești și îmi dezgolești inima

Te mângâi și mă pierd pe pielea ta,

Te sărut și cad în gol.

Iubirea asta dintre mine și tine e uneori sublimă,

Alteori un dezastru monumental,

Mă consumă și mă mănâncă pe interior,

Lăsând intact exteriorul.

E greu să-ți imaginezi cum e să îmbrățișezi pământul,

Dar când te țin în brațe, am impresia că îmbrățișez toate planetele

Și sunt învăluită de Univers, cu stele cu tot,

Iar asteroizii care mă lovesc în spate, nu au nici o putere.

Pieptul meu e ca o capelă în flăcări,

Mă deformez lângă tine,

Lacrimile-mi devin zâmbet

Și din degete se nasc ramuri, frunze și flori,

Care tremură în mâinile tale,

Dorința și iubirea sculptează în mine ca o daltă

Și mă transformă în toate formele de iubire.

Mă săruți de parcă nu te mai saturi

Și-apoi mă alungi să mă găsești în toate.

Ești rece, dar în tine arde Iadul

Și mi te pictezi în minte ca un edenic Lucifer,

De când ai apărut am știut că te vei naște pe buzele mele,

Că voi purta într-o palma Raiul, iar în alta Iadul,

Să simt gustul aromei iubirii și gustul tuturor păcatelor care le-am încercat.

Degetele tale când ating, urechile aud melodii

Pe care le verbalizez, fără foi sau muzică,

Dar toate sunetele doar corpul meu le simte,

Pentru că încă nu știu să te scriu așa cum ești cu adevărat,

Deocamdată știu doar să te simt.

Vreau să-ți sparg inima de gheață și să las focul să iasă

Să prindă aer și să ardă cu flăcări pân-la cer,

Să nu mai aibă ca limită doar un corp,

Să fii ca o stea ce se urcă spre cer și să mă tragă-nspre ea

Și să mă binecuvântezi cu cel mai frumos blestem.

Te aștept în adâncul sufletului meu

Cu tot ceea ce simt cu tine, intens, interzis,

Să ignor tot ceea ce înseamnă limită,

Căci interzis sau nu, ești Paradisul meu. ~

~ Odine ~