~ Suntem oameni
dar atatea greseli facem. Ne cautam scame pe hainele vietii, cand ele se curata
singure cu iubire.
Ne aruncam
inimile, de parca ar fi niste mingi de baschet si incercam sa nimerim cu ele
cosul, dar cel de gunoi.
Suntem
oameni si credem ca avem vieti multiple, cand nu avem decat una singura, dar
mai multe incercari in care murim neingropati, suntem omorati si ramanem in
stare de putrefactie pe pamant imbalsamandu-ne cu parfum din iubirea celor ce
ne iubesc.
Am o
inima in maini si m-am trezit cu ea scoasa din mine dar nu stiu cum sa o pun
inapoi.
O privesc
si fiecare strop de aer ii strica muschiul cusut de atatea vieti in care a tot
murit si o descompune.
Am inima
in maini pentru ca mi-a fost aruncata inapoi la picioare. O sa mi-o lipesc cu
un leucoplast de trup si asa poate singura se va intoarce intr-o zi din locul
de unde a fost luata. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu