~ Cioturi ~

~ Ma dor cioturile aripilor din spate.

Ma dor urmele in care a fost infipte cutitele cu cuvinte cu tot.

Dor picioarele amortite de atata tarat ca o rama.

Dor urmele pamantului de zgaraiat cu unghiile.

Ingerii nu mai stiu sa zboare ci sa se tarasca.

Cand ajung pe pamant singuri isi rup aripile de dragul de a fi muritor, fara sa realizeze ca diavolii stau la panda sa le fure.

Ingeri sedati de prafurile albe, umbla bezmeteci precum mortii inviati, crezand ca ei sunt cei ce vor mantui pamantul. Nimeni nu mai vrea aripi, toti vor cutite sa arunce in tinte vii. Vor cutite sa taie aripile celor ce nu vor sa si le rupa.

Vor cutite sa puna la gatul celor ce au in suflet cartile sfinte.Ingerii nu mai stau in picioare, ci numai ingenunchiati. 

Nu vreau Idoli, nu vreau chipuri cioplite, vreau Iubire.

Vad pe drumuri pline de praf numai ingeri cu lacrimile rupte, ingeri cazuri si pierduti din Rai.

Vai de cei ce nu-si regreta casa de unde au plecat.

Vai de cei ce nu mai stiu cine le-au dat aripile.

Vai de cei ce nu mai vor sa revina Acasa. ~