~ Mă vezi prin ceaţă lângă
tine
Cum vin şi te ating cu
un sărut,
Suav, timid, cu adieri
de aer fine,
Habar nu ai ce din ce
parte-a apărut.
Îmi simţi prezenţa dar
nu ştii ce este,
Şi simt cum teama te
cuprinde din senin,
Te-ntrebi dacă toate
sunt doar teste,
Cu atingeri şi săruturi
de gen feminin.
Şi când adormi eu vin
spre tine,
Şi-ţi dau lumină din
lumină,
Să simţi doar semnele
divine,
Să nu mai simţi nici
rău, nici vină.
Iar degetele reci ţi le
trec pe pleoape,
Şi zăbovesc în colţul
ochilor adânci,
Unde timpul riduri a
învăţat să sape,
Şi-a lăsat dureri
ascunse ca în stânci.
Tu eşti in bezna vieţii
trecătoare,
Orbit de deşertăciuni
lumeşti,
Şi vreau să-ţi dau
binecuvântare,
Dar şi lumina îngerilor
cereşti. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu