Odine With Love

Odine With Love

miercuri, 25 noiembrie 2015

~ Nu greși continuu, fără să înveți ~

  ~ Lasă-mă să-ți spun ceva, oamenii nu sunt cu siguranță perfecți. Nu se nasc perfecți și imperfecți continuă să fie până la sfârșitul vieții lor. Ar fi ceva cumplit să fim o lume plină de oameni perfecți, care nu se schimbă cu nimic toată viața lor, așa că trăiască imperfecțiunea noastră.
   Suntem născuți să învățăm împreună toată viața, să facem greșeli, să le îndreptăm, să redirecționăm poteci, să inventăm altele, să aducem ceva nou. Scriem și ștergem mereu, lipim din nou și din nou, ne pierdem în imensitatea greșelilor noastre, dar așa tindem spre perfecțiune, asta e calitatea cea mai mare a unui om.
     Dacă vei face mereu numai lucruri extraordinare, nu vei primi aplauze. Când greșești ești criticat poate, dar când te îndrepți primești toate aplauzele. Dar când insiști să dai mereu cu oiștea în gard și să sari din greșeală în greșeală, e altă problemă. Nu mai e vorba de imperfecțiune, ci de prostie. Asta înseamnă că tot de vrei de la viață este să înveți cum să tot greșești, în nici un caz să îndrepți greșelile și atunci nu faci decât să îți pierzi timpul ție însăți. Să mergi mai departe este să fii deschis la noi modalități de învățare și îmbunătățire, nu tâmpire.
    Cea mai rea parte a vieții este cea în care simți că nu trăiești suficient de intens sau în debordant, că ești pe partea superficială a plajei, unde apa mării atinge doar picioarele de teama de înec sau neștiind cum să înoți. Dar viața, de asemenea, este o mare deschisă fără sfârșit. Și dacă nu riști să devii mai bun, nu vei rămâne decât cineva superficial, nu complet.
    Nu tot ceea ce faci trebuie să fie perfect, dar ai șansa să trăiești lucruri care nu ți le-ai imaginat vreodată că le poți trăi și asta înseamnă de a le trăi fără a avea mereu cucuiele greșelilor. Te lovești cu capul o dată, dar dacă te vei lovi continuu, o să pierzi harul învățării. ~
~ Odine ~

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu