~ Îngeri cu ochi de catifea ~

~ Toate renasc din cenușă, în flori colorate și rare

Din spinii înfipți în carnea sâgerândă,

Din dezamăgiri care limitează orizontul,

Din picături de lacrimi ce se varsă în întuneric.

Toate se transformă în lumină,

Iar ploaia din ochii mei mă ghidează,

Spre bucățile de carne care au fost pierdute,

În luptele cu demonii ce au vrut să mă distrugă.

Îmi redescopăr noul corp plin de lumină,

Trezit în cântec de harfe divine

Legănat cu serenadele vocilor de îngeri,

Îngeri cu ochii senini de catifea.

Dacă te întrebă cine sunt, spune-le doar, 

Că sunt un copil de păsări fără nume,

Un copil care l-ai cunoscut pe pământ

Și care a traversat marea timpului cu câteva pene,

Pe care am îndrăznit să le numesc simplu... aripi.

Dacă te întreabă unde sunt, spune-le că acum am plecat.

Spre zarea albastră însoțită de îngeri

Îmbrăcată în alb și genunchii loviți,

Pe drumul destinului presărat de îngeri,

Îngeri senini cu ochi de catifea. ~

~ Odine ~