Odine With Love

Odine With Love

marți, 18 iunie 2013

~ Viaţa paralelă ~

 ~ Iubire, eu nu sunt o sfântă,
Să iert precum iartă Dumnezeu,
Trăiesc o viaţă prea măruntă,
Şi iert atât cât pot şi eu.


Nu poţi greşi la infinit
Cu gândul că voi trece,
Peste tot la nesfârşit,
Precum o iarnă rece.

Iar de-am iertat mai mult decât pot,
A fost să-ţi mai accord o şansă,
Din dragoste şi încă mai socot,
Că aş fi putut rupe şi munţii-n avalanşă.

Atâtea vise s-au împiedicat în gânduri,
Ce au rămas doar simple amintiri,
Eu am decis să le păstrez în rânduri,
De poezie şi poeme cu iubiri.
 
Căci amintirea nu trebuie uitată,
Să n-o păstrezi pe-un petec de hârtie,
S-o scrii cu toc de lacrimi în inima curată,
Ca pe ceva sfânt să steie, acolo pe vecie.

Şi-mi văd reflexia iubirii în viaţa paralelă,
Când mă desprind din lumea asta şi aştern,
Cuvinte, pictându-mi iubirea cu acea acuarelă,

Într-un poem de dragoste ce va trăi etern. ~
~ Odine ~


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu