~ Îţi mulţumesc că m-ai
născut dragă măicuţa,
Că m-ai privit mereu cu
ochii tăi de căprioară
M-ai învăţat să merg
ţinută de mânuţă,
Să mă faci mare şi o
mândră domnişoară.
M-ai îmvăţat că viaţa
este doar iubire,
Că lumea-i blândă,
caldă şi feerică,
Plină de flori şi
zâmbete de fericire,
Cu cântece vioaie şi
tril de rândunică.
Mi-ai mângâiat sufletul
din copilărie
Cu glasul tău suav ca o
vioară,
Mi-ai făcut din cârpe câte-o
jucărie
Şi m-ai îmbrăţişat când
eram bolnăvioară.
Şi-ţi mulţumesc din
inimă măicuţa mea
Şi îmi doresc să
trăieşti o veşnicie,
Să nu te schimbe timpul
şi nici lumea,
Iar Domnul să-ţi umple
sufletul de voioşie.
Iar chipul tău blând
şi-atât de sfânt,
O să-l păstrez în minte
ca-ntr-o ramă,
Că nu-i nimic mai drag
pe-acest pământ
Decât să poţi rosti
cuvântul „Mamă”. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu