Odine With Love

Odine With Love

duminică, 24 septembrie 2023

~ Of-ul meu! ~

 ~ Uneori sunt un deșert care înflorește între palmele tale,

Uneori sunt doar un trup, un adăpost al trupului tău... 

Câteodată sunt o vioară între degetele tale, care plânge și râde în același timp,

Uneori sunt un animal rănit și flămând, 

Pe care doar tu îl îmblânzești cu sărutările tale... 

Trupul meu este ca un sanctuar pentru tine, plin de ofrande,

Mâinile tale, atingeri divine, mă dezbracă de propria-mi viață,

Până îmi pierd cunoștința a ceea ce sunt, unde sunt și cine sunt

Și apoi încep, mă nasc din nou, zbor, zvâcnind printre vertebrele 

Ce te caută, nemilos și înflăcărat, 

În vuietul cel mai adânc al iadurilor mele.

Ești trupul și refugiul meu, of-ul meu,

În tine găsesc liniștea ființei mele, 

Cântecul vocii tale mă cheamă în tăcere,

Și cedez în favoarea sărutărilor tale: miere și fiere                 .

Îmi pari ca un înger, care-mi alungă furtunile...

În timp ce aripile tale mă îmbrățișează și mă scutură,

Prevestind un Eden unde să ne câștigăm bătăliile,

În acest infinit cerc al vieții.

Și ne vom vindeca ca niște păsări întunecate,

În această lume infamă,

Ne vom ridica aripile înghețate

Și ne vom construi cerul din aer și foc,

Departe, de acest  pământ posomorât! ~

~ Odine ~




duminică, 10 octombrie 2021

~ Mulțumesc că te iubesc! ~

     ~  Când se spune “mulțumesc” sau “te iubesc”? În momentul în care le simți. Mulțumirea și iubirea sunt două sentimente, efectul lor se simte pe loc sau niciodată. Are sens să spui cuiva care se află pe patul de moarte ca îl iubești, dacă o viață întreagă nu i-ai spus și nici nu i-ai arătat? Aceste două sentimente se simt, se trăiesc și se spun din suflet și nu se aruncă în vânt, precum ai spune ”mi-e foame”.
    Trebuie să îți trăiești viața ca un vals la infinit, sub candelabrele fericirii, chiar dacă sunt momente când apar picăturile de diamant ale lacrimilor. Nu degeaba se spune că în iubire trebuie să suferi ca să o simți cu adevărat, căci altfel nu ai simți-o atât de profund. Să ai curajul să îți calci pe orgoliu și să înțelegi că fără ea, iubirea, sufletul tău arată ca un bibelou pus într-o vitrină și care la cea mai mică atingere se sparge, arătând golul din interior.
   Trebuie să înveți că totul în viață este o binecuvântare, că iubirea nu apare numai cu flori în brațe, ci e posibil să fie însoțită alături de tristețe și dor. Și trebuie să îți asumi riscul de a le primi pe toate trei la pachet. Viață este o spirală nebună, compusă din dragoste, fericire, tristețe, zâmbete și lacrimi și clipe pe care le trăim intens, dar care ne marchează existența. Are urcușuri și coborâșuri, însă trebuie să le primești cu brațele deschise, demn și să îți asumi toate riscurile. Depinde de fiecare în parte, de cât de repede ne ridicăm atunci când am coborât.
    Sunt momente, în care dragostea vine și îți schimbă anotimpul vieții cu o singură privire. Din frunze uscate, ramurile fac muguri și îți dau amintiri de neuitat, când simți căldura verii, în toiul iernii și toate ploile de toamnă se transformă în picături de rouă ale primăverii. Trebuie să îi mulțumești din suflet atunci când este timpul ei, pentru că prea târziu, nu mai are nici un rost. Întrebarea e câți oameni au curajul de a spune "mulțumesc", "mi-e dor" și "te iubesc" din suflet persoanei iubite ?
      Când se spune “mulțumesc” sau “te iubesc”? În momentul în care le simți. Mulțumirea și iubirea sunt două sentimente, efectul lor se simte pe loc sau niciodată. Are sens să spui cuiva care se află pe patul de moarte ca îl iubești, dacă o viață întreagă nu i-ai spus și nici nu i-ai arătat? Aceste două sentimente se simt, se trăiesc și se spun din suflet și nu se aruncă în vânt, precum ai spune ”mi-e foame”.

Trebuie să îți trăiești viața ca un vals la infinit, sub candelabrele fericirii, chiar dacă sunt momente când apar picăturile de diamant ale lacrimilor. Nu degeaba se spune că în iubire trebuie să suferi ca să o simți cu adevărat, căci altfel nu ai simți-o atât de profund. Să ai curajul să îți calci pe orgoliu și să înțelegi că fără ea, iubirea, sufletul tău arată ca un bibelou pus într-o vitrină și care la cea mai mică atingere se sparge, arătând golul din interior.

   Trebuie să înveți că totul în viață este o binecuvântare, că iubirea nu apare numai cu flori în brațe, ci e posibil să fie însoțită alături de tristețe și dor. Și trebuie să îți asumi riscul de a le primi pe toate trei la pachet. Viață este o spirală nebună, compusă din dragoste, fericire, tristețe, zâmbete și lacrimi și clipe pe care le trăim intens, dar care ne marchează existența. Are urcușuri și coborâșuri, însă trebuie să le primești cu brațele deschise, demn și să îți asumi toate riscurile. Depinde de fiecare în parte, de cât de repede ne ridicăm atunci când am coborât.

    Sunt momente, în care dragostea vine și îți schimbă anotimpul vieții cu o singură privire. Din frunze uscate, ramurile fac muguri și îți dau amintiri de neuitat, când simți căldura verii, în toiul iernii și toate ploile de toamnă se transformă în picături de rouă ale primăverii. Trebuie să îi mulțumești din suflet atunci când este timpul ei, pentru că prea târziu, nu mai are nici un rost. Întrebarea e câți oameni au curajul de a spune "mulțumesc", "mi-e dor" și "te iubesc" din suflet persoanei iubite ?

    Poate că în iubire nu se mulțumește, dar eu îți mulțumesc. Te iubesc sublim și nebunește, atât de pur, total, nepământesc! ~
~ Odine ~

 

sâmbătă, 9 octombrie 2021

~ Just... Him! ~

 ~ Mâinile tale…

Mângâierile tale;

Ochii tăi…

Înfățișarea ta;

Buzele tale…

Săruturile tale;

Gura ta…

Zâmbetul tău;

Degetele tale ...

Cuvintele tale;

Tu…

Esența ta;

Versurile tale ...

Vocea ta lentă;

Pasiunea ta…

Visele tale;

Magia ta ...

Poftele tale;

Lucrurile tale nebune ...

Aripile tale neobosite;

Total ... Pur și simplu,

EL!!!~

~ Odine



~ Să rămâi când vei descoperi toate umbrele din mine! ~

~ Coincidențele nu există ...

Se întâmplă doar ceea ce trebuie să se întâmple,

Nici un suflet nu se ciocnește cu un alt suflet, din întâmplare,

Totul a fost deja scris cu cerneală invizibilă între nori și stele!

Nu există coincidențe și nici îmbrățișări în zadar,

Un zâmbet poate transforma o inimă,

Poezia poate schimba viata ta, o pictură, un cântec, un peisaj sau o voce ...

Pot trezi ceva în piept, pentru totdeauna!

Lucrurile sunt așa cum sunt, nu în modul în care ne-am dori să fie ... 

De aceea o să dansez cu tine până când picioarele mi se vor rupe și te voi face să te înnebunești ...

Pentru un motiv ciudat, frumos și magic,

Până în momentul în care vei fi conectat cu mine ...pentru totdeauna!

Să nu rămâi cu mine, doar pentru partea frumoasă din mine,

Pentru că te privesc cu ochii luminați de lacrimile unei femei care te iubește,

Vreau să te îndrăgostești de defectele, de umbrele și golul meu,

Să iubești fiecare urmă a vieții mele, fiecare rid pe care timpul l-a lăsat în mine!

Vreau să-mi știi semnele de război, precum și bătăliile pierdute!

Vreau să descoperi în sufletul și în ființa mea, ceea ce nimeni nu a explorat vreodată

Și abia atunci să decizi dacă vrei cu adevărat să rămâi! ~

~ Odine ~




~ Mă agăț de tine, ca un fluture de-o floare! ~

~Agățându-mă de tine, mă așez ca un fluture pe-o floare,

Cald și moale pe buze, trezind emoții necunoscute!

Sunt sedusă iremediabil de libertatea sufletului tău

Și de nebunia cufundată în ființa ta!

Sar în gol, că inima mea insistă ...că da, poți zbura!

Îmi doresc ca lumea mea să se oprească în mâinile tale,

Pentru că, fără să știu ce faci,

Pot să jur, că orele în brațele tale devin magie, culoare, pasiune și fantezie ...

Vreau o hartă care să mă conducă la tine mereu,

Să mă pierd cu tine în labirintul cerului tău, dezlănțuind furtuni în mine,

Făcându-te ghidul dorințelor mele!

Vreau să te sărut ca și cum timpul s-ar termina

Și să mă sting pe buzele tale, cu sărutări care ard,

Lăsându-mi buzele mulțumite, de esența ta, de acel suflet aventuros!

Îmi doresc ca degetele mele să fie pline de tandrețe,

Să călătorească pe fiecare centimetru al pielii tale,

Să viseze să trăiască în tine, din nou și din nou,

Rămânând puțin mai mult acolo, în mine!

Vreau să te am și să devin oceanul tău, iar tu, țărmul meu,

Chiar dacă voi simți că lumea mea s-a întors cu susul în jos!

Îmi doresc recompensa mea de dimineață,

Să mă trezesc cu aroma ta impregnată în pielea mea,

Observându-te în tăcere, fascinată,

Unită cu tine ... vibrând sub pielea ta! !

~ Odine ~



joi, 10 iunie 2021

~ Bătăile inimii mele dansează! ~

~ Ora șase dimineața!

Răsăritul se trezește pe un orizont de un albastru imposibil,

Din el se ridică o jumătate de Soare roșu, care cască încă...

Soarele vrea ca eu să pictez o poezie pentru tine,

Un poem de lumină și culori frumoase,

O poezie care strălucește,

Un poem cu lavandă,

Un poem portocaliu,

De aer violet și triluri mov,

De pescăruși argintii.

O trezire miraculoasă,

Cu vocea ta întrupată parcă pentru a-mi mângâia sufletul!

Ai vrajă în ochi, iar aspectul tău e magic..

Bătăile inimii mele dansează din nou,

Au o viață proprie,

Sunt vrăjite, fluieră euforice,

Par stupide.

Le spun să nu mai viseze.

Mă ignoră, se uită la mine scoțând limba...

Și după un oftat lung își dau ochii peste cap.

Vântul mângâie cu adieri albastre... două inimi care  nu visau să fie atât de fericite!

Inima mea e nebună și fericită și bate doar pentru tine.

Unde este pielea ta ... sunt și eu...

Unde este lumina iubirii... este vremea noastră!

Căci am visat să te îmbrățișez pentru totdeauna în frumoasa eternitate a tuturor timpurilor și universurilor!  

Tu ești visul din care niciodată nu vreau să mă trezesc,

Vis binecuvântat ! ~

~ Odine ~



joi, 4 martie 2021

~ Venele mele sunt râuri de lavă! ~

 ~ Tu ești cel care pune culoare în viața mea.

Acel mister pe care nu-l termin de descifrat....

Tu ești cel care mă trezește din visul meu, să visez în continuare cu tine.

Cu tine am învățat să iubesc într-un mod diferit,

Nu doar să-mi fie corpul atins cu tine, 

Ci să-mi străpungi sufletul cu mângâierile tale.

Ard cu focul cuvintelor tale, 

Tremur când simt pasiunea sărutărilor tale,

Te-am iubit înainte ca roua să cadă ca lacrimile la pământ,

Te-am adorat înainte să te cunosc,

Fără să te caut te-am găsit, acum știu că ești dorința mea, bucata lipsă din mine! 

În pieptul meu este un foc imens de dragoste,

Venele mele sunt râuri de lavă

Care trec prin corpul meu în căutare de alinare,

Vreau să mă scufund în brațele tale 

Vreau să fiu lutul pe care tu îl mulezi

Vreau să mă lași să fiu focul tău ...

Vreau doar sa te iubesc!

Ești atât de multă lumină, iubire și dorință, încât chiar și poemul visează, bate și tresare!

Eu voi exista și exist cât vrei tu,

Cu toate acestea compensez respirându-te și făcându-mă pasăre,

Cu aripi. aripa ta și a mea. Două aripi.

Ești al meu, dar tu nu ești proprietatea mea,

Noi nu suntem ai nimănui,

Cu toate acestea, nu ezit... Sunt a ta!~

~ Odine ~

 


sâmbătă, 20 februarie 2021

~ Inima care te cheamă! ~

~ Mă gândesc mult la tine,

Atât de mult încât imaginea ta, a rămas tatuată pe pupilele mele,

Pe sufletul meu și pe pielea mea ...

Mă gândesc la poeziile care au rămas neterminate;

La cuvintele și sărutările pe care le lăsăm în suspans ...


Mă gândesc la momentele împreună,

La zâmbetele tale care-mi risipesc toate îndoielile ...

Mă gândesc la acele mii de moduri în care să-ți spun că te iubesc fără cuvinte,

Mă gândesc la trăsăturile tale, sau vocea ta înăbușită și serioasă,

Mă gândesc la tine ziua, la mijlocul după-amiezii și la amurg;

În timp ce sorb o cafea și mă uit la trecerea timpului ...

Mă tot gândesc la tine, la tine și la mine, la noi; la cât de mult te iubesc și cât te voi iubi!

Îmi place sa fiu cu tine, aici, acolo, azi sau mâine,

Oriunde, nu-mi pasă,

În cel mai simplu sens al vieții ...

Să mă conectez cu tine, cu sufletul tău,

Să stăm amândoi în tăcere, să ne transformăm în poezie!

Îmi place sa fiu cu tine, în brațele tale, în viața ta!

Cu tine este locul în care vreau să fiu ...

Și nu aș vrea niciodată să plec!

Cu tine, nu știu ce se întâmplă ...

Te văd și sufletul meu tremură...

Te văd și mă desființez...

Te văd și mă transform...

Te văd și nu știu ...

Mi-e teamă să nu te uit sau să te iubesc mai mult!

Am lăsat ușa inimii deschisă pentru tine,

Așteptând mereu sosirea ta, un vânt care îmi zguduie și seduce ființa ...

Pentru tine am dragoste, visuri, o viață;

De asemenea, o inimă care te cheamă și pași care te caută;

Vreau să te iubesc încet...încetul cu încetul...pentru totdeauna! ~

~ Odine ~ 



vineri, 12 februarie 2021

~ EL...!! ~

                                    ~ EL,
Îmi spune ”te iubesc” cu privirea,
Cu acea magie ce trăiește în acei ochi care îmi ating inima,
Aceiași ochi care mă omoară, dar cei care mă reînvie.
Cei care știu să mă miște înăuntru și să provoace în mine, în același timp,
Pace, eternitate și cutremur .
EL,
Îmi atinge sufletul fără mâini,
Cu melodia vocii sale senine și magnetismul zâmbetului său,
Cu emoție și pasiunea care o emană prin fiecare por al pielii sale ...
Îmi spune atât de multe fără cuvinte ...
Ce sentiment incredibil,
Să găsesc în acele tăceri,
Spațiile care sunt cântece-O bucată de Rai,
Care mă supără și dar în același timp, îmi umple întreaga viață ,
EL.
Totul meu!!! ~
~ Odine ~



joi, 8 octombrie 2020

~ Nu știu cine dintre noi doi este mai nebun ... dar ne avem unul pe celălalt! ~

~ Mintea mea este prizoniera ta,

Mi-ai legat încheieturile sufletului și mi-ai înlănțuit inima,

Care curge alterată, plină de iubire.

Nu mai am scăpare!

Sunt prada dorințelor tale, capriciul instinctului tău, labirintul pasiunilor tale,

Și mă predau la auzul vocii tale, căci cuvântul tău trece ca o săgeată prin mine. 

Ca niște fire fine înnodate la ceafă, se ridică focul ăsta care mă sufocă,

Sunt prizoniera ta, a nebuniei tale

Sunt un corp latent ...

O figură modelabilă ...

Un foc arzând ...

O flacără pulsantă ...

O atingere debordantă ...

Pentru mâinile tale ...

Pentru ochii tăi ...

Pentru gura ta ...

Sunt a ta!

Nu există spațiu sau aer între noi..

Suntem naufragiați în propriile nebunii,

Și nu știu cine dintre noi doi este mai nebun ... dar ne avem unul pe celălalt,

Pentru că ne înecăm unul în altul, de parcă am fi la un pas de moarte ...  

Și o facem încet ...săpând tuneluri în mintea noastră pentru a face față iadului.

Ești vocea care nu va muri niciodată,

Miere și fiere,

Cel care are plăcerea de a fi și de a exista, chiar și atunci când totul pare pierdut,

Cel care mă leagă de eteric,

Te iubesc ... te idolatrizez ... atât de mult…,

Încât uit că mâinile mele goale mângâie viața, pe care, ca o dulce ofrandă, ți-o dăruiesc!

Și de aceea te iubesc până la moarte ...

Și-ți dau până la ultima mea suflare, carnea mea, tremurătoare și înflăcărată,

Care vrea să-ți simtă mângâierea, care mă zguduie până la os...

Iar corpurile noastre se predau ancorate pe malul care ne spune că suntem în viață,

Când simțim cum curgem; cum murim ... când murim ... unul în celălalt! ~

~ Odine ~



duminică, 24 mai 2020

~ Să dăm vocea pe minim și s-ascultăm doar vocea inimii! ~


~ Am învățat să visăm că ne iubim,
Am învățat să visăm și că lumea este a noastră.
Am învățat să fim liberi și să ne sprijinim reciproc.
Ne-am uitat în vise, în fiecare mic colț al vieții tale ... al vieții mele...
Uneori suntem naufragiați printre propriile gânduri
Că uităm că mâinile noastre sunt, dezbrăcate, ele mângâie viața pe care, ca o ofrandă dulce, o dăm ...
Și de aceea o să te iubesc până când am să mor ...
De aceea îți voi da până la ultima mea respirație; carnea mea, tremurătoare și arzătoare,
Care dorește să te simtă (pe tine) până când se diluează (cu mine),
Devenind spirit și piele !
Noi, încercăm doar să călătorim pe marea asta a vieții,
Să scriem povești pe nisip
Și visăm, așa cum visează copiii,
Atâtea lucruri, cum doar noi doi ... știm!
Desfă-ți aripile și ridică-mi picioarele de pe sol,
Vreau să zbor lângă tine,
Vreau să dorm lângă tine, până la sfârșitul timpului,
Să visăm amândoi sus, printre norii albi printre ceruri,
Unde ochii noștri nu văd războiul ăsta nevăzut al unei lumi nebune,
Hai acolo unde pielea este cea care are ultimul cuvânt,
Hai să dăm vocea pe minim și s-ascultăm doar vocea inimii! ~
~ Odine ~


joi, 21 mai 2020

~ Misiune îndeplinită! ~


~ Nu mă interesează ce faci pentru a îți câștiga existența,
Vreau să știu pentru ce suferi
Și că ai îndrăznit să visezi să îți întâlnești jumătatea inimii atât de râvnită!
Nu ma interesează ce vârstă ai, sau cât de bătrân ești,
Vreau să știu dacă ai risca să te arunci ca un nebun pentru iubire,
Pentru visul tău, în aventura asta care te face să te simți în viață!
Vreau să știu dacă ai putea să te așezi lângă durere, a mea sau a ta,
Fără a simți nevoia de a te ascunde, sau a o ascunde!
Vreau să știu dacă ai putea să fii veselie, a mea sau a ta,
Să fii grijuliu, atent, dar în limitele ființei umane!
Vreau să știu dacă ai dansa cu părțile sălbatice din tine,
Să lași extazul să te umple din vârful capului, până la degetele de la picioare!
Vreau să știu dacă ai putea trăi cu eșecul meu sau al tău
Pe marginea prăpastiei, în strigătul lunii pline argintii!
Nu mă interesează, pe cine ai cunoscut sau ce ai făcut până în momentul ăsta,
Vreau doar să știu dacă ai sta în mijlocul focului alături de mine, fără să dai înapoi...
 Nu mă interesează ce, unde, cum, sau alături de cine ai învățat în viață,
Vreau doar să fiu ceea ce te susține în interior, atunci când toate celelalte se prăbușesc în afara ta...
Vreau doar să știu dacă poți fi singur tu cu tine și dacă îți face plăcere compania ta în momente de singurătate!
Nu mă interesează nimic din trecut, mă interesează prezentul meu și al tău,
Mă interesează să ne simțim unul altuia bătăile și durerile inimii, unul în inima celuilalt,
Mă interesează că ai avut curajul să îți întâlnești jumătatea geamănă,
Și că împreună avem de îndeplinit o misiune aici, pe pământ și acea misiune e dragostea! ~
~ Odine! ~

luni, 18 mai 2020

~ Elixir divin ~


~ Cu tine mă simt ca o pasăre cu aripile întinse, liberă ca vântul, plimbându-se prin realitatea vieții,
Alerg, dansez, iar cerul mă privește, Soarele îmi zâmbește și aerul mă mângâie!
Suntem lut și apă, iar când mâinile tale îmi sculptează silueta îmi frământă sufletul, existența,
Scoate din mine un amalgam de lumină și umbră și mă transformă într-o flacără vie,
O flacără de aur care izbucnește dintr-un trup arzător, precum o cascadă.
Mâinile tale fac artă, transformă mângâierea în cântec,
Iar cu atingerea lor, pun muzică în pieptul meu
Și corpul meu devine cel mai bun instrument, ce scoate sunete divine!
Când îmi săruți pielea, scrii versuri, îmi zgudui aerul care îl respir,
Pui foc între bătăile inimii mele... ca o otravă ce se răspândește peste tot în trupul meu!
Mă duci în acel loc infinit care mă face să mă cutremur și-mi deții fiecare centimetru de piele,
Pătrunzi prin fiecare por, inundându-mi ființa, care bate, trăiește și respiră doar pentru tine,
Esența a ceea ce sunt, simt, simplu, extraordinar, ca femeie!
Amândoi ne condamnăm să supraviețuim împreună și fără teamă,
Pentru a ne crea propriul univers, tu ca și cuvânt, eu ca și cârmă,
Călătorind mână în mână, dintr-o constelație într-alta ca ființă și formă,
De nedespărțit, ca notă și cântec, parteneri de crimă,
Simțind gustul vieții, ca un elixir divin! ~
~ Odine ~

Ți-ai întâlnit sufletul geamăn sau sufletul din oglindă ?

Lovers don’t finally meet somewhere. They’re in each other all along.” – Rumi 
       Flacăra geamănă sau sufletul geamăn este o persoană cu care sunteți destinați să vă simțiți conectați la un nivel fizic, emoțional, mental și spiritual. Flacăra  geamănă reprezintă prietenul sau iubitul vostru în această viață. El sau ea este catalizatorul creșterii spirituale și oglinda dorințelor, nevoilor și temerilor voastre profunde.                 Flacăra geamănă vă va reflecta toate umbrele interioare, dar și cea mai adâncă frumusețe și putere interioară. În acest fel, flacăra geamănă vă ajută să evoluați emoțional, psihologic și spiritual.
     Îmi place să mă refer la flăcările noastre gemene ca la niște  suflete oglindă, deoarece acestea reflectă  cele mai adânci nevoi, dorințe, vise și elemente din umbră ale sufletelor noastre.
       Mitul sufletului geamăn a fost descris pentru prima data de filozoful grec Platon. Acesta apare în lucrarea sa intitulată „Banchetul”. Cu ajutorul unuia dintre personajele sale, Platon scrie că, în vremurile antice, oamenii erau ființe androgine, cu trăsături atât feminine, cât și masculine, trăind în cuplu, uniți la propriu, spate în spate, având o singură inimă.
      Androginii nu erau printre favoriții zeilor care, invidioși pe fericirea lor, au decis să îi separe, fiecare păstrând însă din caracteristicile perechii sale. De atunci, fiecare om rătăcește pe Pământ în căutarea jumătății sale, sperând ca, la un moment dat, va ajunge să formeze din nou un tot unitar alături de iubirea sa.
    În Dialogul despre iubire din „Banchetul” lui Platon, Socrate, ca om al cunoaşterii, analizează iubirea dintre un bărbat şi o femeie. El vede acest tip de iubire doar ca pe un mijlocitor, un „daimon”, între om si Dumnezeu, între pământesc și divin.
     Se spune că sufletele gemene au trăit o iubire intensă într-o altă viață, iar acum, când se reîntâlnesc în viața actuală, își continuă acea iubire. Așadar, dacă ai amintiri inexplicabile, ți se pare că îl ști de undeva, dar nu îți aduci aminte de unde, șansele sunt destul de mari ca el să fie sufletul tău geamăn.
      O descriere a unei astfel de uniuni avem în romanul „Nuntă în cer” al lui Mircea Eliade, în povestea de dragoste  dintre Mavrodin si Ileana: „este cu putinţă o regăsire desăvârşită în îmbrăţişare, ca şi cum ai cuprinde – pentru întâia oară – o altă parte din tine, care «te încheie», te completează, revelându-ţi altă experienţă a lumii, îmbogăţită cu noi, alte dimensiuni… De fapt, cunoaşterea desăvârşită a trupului Ilenei nu-mi revela ceva pe care îl posedam, ceva care imi aparţinea, ci imi revela propria mea fiinţă, făptura mea minunată, perfectă şi liberă. În clipele acelea fulgerate, un mare Om, cosmic şi viu, creştea din taina şi cu trupul Ilenei… Dar simţurile mele erau atunci altele; nu mai cuprindeau volume si linii, nu mai recepţionau senzaţii şi emoţii, ci parcă toate se topiseră împreună, într-o singură inimă de foc, şi, căzut din raptul acela suprem, nu mai intuiam decât o prezenţă, din care nu mă puteam smulge… Cât de luminoasă îmi apărea atunci moartea!… Simţeam că suntem foarte aproape de ea, iar făptura aceea cosmică şi liberă, născută din îmbrăţişare, este, ea însăşi, moartea noastră, şi ea nu poate fiinţa decât printr-o totală abandonare a cărnii, printr-o definitivă ieşire din noi… De ce n-aveam curajul să rămânem pentru totdeauna împreună, legaţi într-un singur corp cosmic? Nu mă gândisem până atunci la supravieţuirea sufletului, socotindu-mă apt numai pentru realităţi concrete. Dar am ştiut de atunci că nici un om n-ar putea supravieţui aşa cum este, rupt în două, singur. Viaţa are sfârşit aici, pe pământ, pentru că e fracturată, despicată în miriade de fragmente. Dar cel care a cunoscut, ca mine, desăvârşita integrare, unirea aceea de neînţeles pentru experienţa şi mintea omenească, ştie că de la un anumit nivel viaţa nu mai are sfârşit, că omul moare pentru că e singur, e despărţit, despicat în două, dar că printr-o mare îmbrăţişare se regăseşte pe sine într-o fiinţă cosmică, autonomă şi eternă…”
      12  SEMNE că ți-ai întâlnit sufletul geamăn:
      Simți un sentiment ciudat, inexplicabil de „recunoaștere” când întâlnești persoana. Acest lucru s-ar putea manifesta ca déjà vu sau sentimentul că vă cunoașteți din totdeauna. Apar sincronicități și te uiți des la ora 11:11.
            Ai stabilit o legătură imediată, intensă cu această persoană, care este în același timp  șocantă.
         Ai sentimentul că această persoană va juca un rol foarte important în propria dezvoltare, fără a ști când, de ce sau cum.
          Te simți ca „acasă” atunci când ești cu această persoană și te simți în siguranță.
           Poți fi tu așa cum ești fără să te prefaci sau să pari altceva decât ești.
          Flacăra geamănă te face  o persoană mai bună, iar tu la rândul tău, o faci pe ea o persoană mai bună.
           Sunteți empatici unul cu celălalt și știți că totul ține de energia interioară.
           Simți ca și cum ai așteptat această persoană întreaga ta viața și în sfârșit
 ai găsit-o.
           Aveți o conexiune puternică și vă reflectați reciproc valorile și aspirațiile vieții.
          Oricât de mult ai încerca să nu fii cu această persoană, cumva Universul vă va aduce împreună mereu.
           Puteți vorbi sincer despre orice subiect fără să vă fie teamă.
           Împreună aveți un țel mare în viață de îndeplinit.
         De asemenea, între sufletele gemene exista un grad înalt de înțelegere și empatie. “Deseori nici nu este nevoie să îi vorbești, deoarece sufletele voastre sunt acordate între ele la nivel telepatic, îi cunoști gândurile și simțămintele în mod intuitiv”!



vineri, 27 martie 2020

~ Te absolv de orice păcat! ~


~ Ca un popor nomad,
Toate celulele mele îți caută pieptul, pământul promis,
Să-mi ridic templul de cuvinte pline de iubire.
Îmi populezi mintea cu chipul tău,
Iar focul din privirea ta
Îmi arde carnea ca și cum ar fi pusă pe grătar!
Sunt lut în mâinile tale,
O entitate arzătoare în nevoie de dragoste,
Care arde în mine până mă va transforma în cenușă.
Îmi dai viață, mă omori și mă resuscitezi din nou și din nou,
Mă pierd și nu văd nimic altceva decât chipul tău plin de dorință.
Pasiunea mă ridică până la cer,
Promit din inimă, că sentimentele mele vor fi întotdeauna un stimulent de a urma viața,
Acea linie plină de magie!
Te iubesc infinit fluturele meu, zborul mângâierii de lumină,
Porți gustul secretelor care le ascunde corpul meu,
Iar eu poezia buzelor tale pline de poezie, versurile trupului tău,
Am creat propriul nostru univers, suntem notă și cântec,
Ai dat suflare unei păsări rănite și...
Te absolv de orice păcat, că scrii în mine poezia eternă a frumuseții iubirii! ~
~ Odine ~



duminică, 22 martie 2020

~ Contaminează-mă cu tine! ~

~ Nimeni nu va ști niciodată ce trăim,
Doar noi doi știm despre dragostea noastră, 
Nu există fotografii sau imagini ale acestora,
Pentru că ele sunt în mintea și inimile noastre ..
Corpurile noastre nu dorm împreună,
Dar mintea noastră face dragoste constant ...
Fiecare gând este iubire, fiecare secundă este pasiune și fiecare oră este durere.
Nu știu ce suntem, dar știu ce simt
Tu ești singurul care îmi știe partea întunecată,
Dar și cel mai bun remediu.
Îmi spui că trupul meu te incită la păcat...
Sunt un înger în mintea ta, 
Dar un demon în brațele tale,
Eu sunt amestecul pe care îl iubești.
Mă dăruiesc ție în trup și suflet, 
Pasiunea pe care o simt este atât de puternică
Că mi-e teamă să nu mă pierd în brațele tale.
Scoate-mi pielea, infectează-mă cu tot ceea ce însemni tu,
Vreau doar să mă săruți, să-mi stingi focul 
Vreau doar să mă contaminezi cu tine,
Chiar de ar fi să mor, ar fi cea mai frumoasă moarte,
Dacă mai întâi mi-ai oferi o îmbrățișare sălbatică
Nu mă interesează ce s-ar putea întâmpla! ~
~ Odine ~

marți, 11 februarie 2020

~ Artera prin care trece sângele meu ~


~ O furtună se aude afară,
Vântul suflă din greu,
Un fulger sălbatic a tăiat cerul 
Și tunete violente se aud la distanță.
Natura e furioasă,
Dar nimic nu se compară cu corpurile noastre,
Care atunci când se întâlnesc, se iubesc cu o pasiune înflăcărată, 
Cu dorința de a fuziona, într-un singur corp, un singur suflet ...
Creând propria furtună,
Furtuna noastră de dragoste!
Dacă aș putea să-mi deschid pieptul să te asurzească bătăile inimii ce le simt,
Dacă aș putea să-mi împart gândurile și să te fac să călătorești prin mintea mea,
Să vezi cum mă simt,
Cum mă faci să mă simt fragilă într-o lume a giganților
Tu care mă înalți atât de mult,
Tu, care-mi vorbești despre cer într-un alt univers,
Tu care vorbești cu mine și pentru mine,
Cel care mă pierde pe buze!
Simt că te iubesc, cu o iubire care mă sufocă,
Ești artera prin care trece sângele meu,
Îți cunosc mâinile și trucurile.
Și știu modul tău de a "mă iubi",
Îți cunosc vocea înainte de a te cunoaște,
Căci te-am auzit până la ceruri și dincolo de ele,
Știu despre dragostea ta și despre întoarcerea n viața asta, 
Căci suntem jumătate din ceruri și jumătate din iad, păcat și pocăință! ~
~ Odine ~



miercuri, 15 ianuarie 2020

~ De la A la Z ~


~ Amor, artistul ce mă face să vibrez în culori,
Bucurie pentru sufletul meu, buze arzătoare,
Calmul și liniștea îmi ești, dar și calamitate și cutremur,
Dragoste, dorință anormală, delir,
Eros, zeul iubirii mele ești tu,
Focul fierbinte ce mă purifică în toate stările,
Gura ta, cu gust de mere caramelizate,
Haina sufletului meu,
Iubire, inimă caldă și nebună, 
Joc periculos pe pielea mea, ce arde,
Kamikaze al poftelor mele,
Lacătul ce-mi ține inima ferecată,
Mâinile care mă ridică în lumi necunoscute,
Nebunie, neastâmpăr, nechibzuință, nelegiuire, demență,
Ochii ce mă dezbracă din priviri,
Pragul din Infern și Rai, Paradis,
Răsfățul sufletului, respirație caldă pe gâtul meu,
Sărutările ce mă țin prizonieră într-o pasiune aprinsă,
Șoapta ce mă aprinde,
Tornada și totul meu, tremurul ființei mele,
Țipete de fericire și extaz,
Urme rămase după noapte sălbatică,
Visuri ce nu credeam că le pot visa,
Zâmbete în ochi și zbor spre zări senine,
Te iubesc de la A la Z legea mea, singura mea lege,
Pentru care voi lupta cu trup și suflet și voi câștiga fiecare bătălie! ~
~ Odine ~


marți, 12 noiembrie 2019

~ O dragoste care nu este doar un sentiment, ci și creație! ~


~ Mi-e teama să te mai scriu știi?
Mi-e teamă că nu știu cum să descriu ceea ce simt în doar două cuvinte,
Mi-e teamă să  mai aștern cuvinte,
De parcă în viața mea trăiesc o mie de bucăți,
Care sunt cusute și mă îmbrățișează,
Cu gânduri nelegiuite, ce îmi flutură în minte
Toate acele acele dorințe, în care vreau să fac cu tine, 
Tot ceea ce am făcut deja, de atâtea ori. 
Vreau să repet, mângâierile adânci și să disec conștiincios, buzele tale,
Cu sărutări pe care dorința le provoacă,
Să-ți aud inima bătând, să simt muzica mea!
Vreau să-ți  admir figura zveltă ca un stejar alb,
Viteaz, curajos și chipul acela sculptat, cu mâinile divine,
Tu, esență, a omului de pe pământ,  lumină în întuneric, naștere și speranță!
Vreau să mă adăpostesc în haina îmbrățișărilor tale,
Să simt aroma intensă a buzelor tale,
Fără grabă, durabil, etern, de neuitat!
Vreau să fiu acolo, unde mâinile se împletesc, iar săruturile amorțesc,
Lângă tine, acolo unde totul este compensat cu soliditatea iubirii,
Ce îmi liniștește întotdeauna sufletul!
Numai cu tine recunosc pasiunea, pe care azi o exprim în poezii
Și pe care ți le dedic cu sufletul
Și cu mâinile mele care cânta versuri, cântând calea vieții mele
Înfășurată între sărutări și sub mângâierea îmbrățișărilor în care mă adăpostesc!
Visurile tale și ale mele sunt unite, conectate și bat pentru o legătură inseparabilă,
O dragoste care ne priește, întotdeauna gata să se deschidă ca o floare în primăvară,
O dragoste care nu este doar un sentiment, ci și creație
Și care îmi umple sufletul prețios ce îmi locuiește
Cu bătăi de inimi care dau viață sufletului, umplând ființa de o dragoste infinită,
Căci te-am căutat, te-am căutat și așteptat prea mult timp, până s-apari! ~
~ Odine ~