~ Te risipești ca un fum...
În alte brațe
Și acolo sălășuiești un timp
Și-apoi te ia vântul
Și te duce în alte brațe.
Săruți altă gură,
Te plimbi prin mințile altei femei
Și ieși din nou ca fumul și pleci.
Îl intoxici și îl lași în comă,
Ești dioxid de carbon
Ce nu face bine niciodată,
Iar atunci când te evapori
Lași în urma ta, moarte cerebrală.
Te învârtești în jurul victimei,
Îi săruți buzele și o lași
acolo...
Căzută.
Ești un veșnic nemulțumit
Între mai multe relații,
Te lași fumat
Pentru că atunci știi că victima e
sigură,
Că va urma paralizia...
Că ea va fi exact ca un pui de
vrabie
Ce așteaptă hrana mamei cu gura
deschisă,
Ești dependent să ai dependente de
fumul tău,
Dependent să auzi spunând,
”Sărută-mă înainte să mor!”. ~
~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu