~ Dor de mare ~

~ Mi-e dor de mare şi mi-e dor de tine,

Iar depărtările au gusturi peline,

Mă ţin pe loc înlănţuită,

Şi-n suflet toarnă licoarea otrăvită.

Mă otrăvesc în orice clipă,

Şi-aş vrea să pot pleca în pripă,

Fără să iau nici un bagaj,

Chiar de mi-aş pune şi sufletul gaj.

S-ajung la marea unde inima îmi bate,

Unde simţurile îmi sunt anesteziate,

La marea care îmi sărează existenţa

Şi lasă în spate ce a adus suferinţa.

Marea să îmi mângâie picioarele,

Iar tu să îţi deschizi larg braţele,

Să cânte pescăruşii printre noi,

Să ne cunune luna pe amândoi.

Şi-nconjuraţi de stele căzătoare,

Jurămintele vor deveni nemuritoare,

În uniunea cerului cu marea-albastră,

Vor fi martori la căsătoria noastră. ~

~ Odine ~