~ - Te iubesc. Tu ma
iubesti?
- Nu stiu, poate.
- De ce ti-e teama sa
rostesti cuvintele astea doua?
- Pentru ca nu le-am spus
niciodata.
- Si de ce nu le-ai spus?
- Pentru ca nu au venit
de acolo de unde trebuiau sa vina.
- Din inima?
- Din dragoste.
- Nu ai iubit niciodata?
- Am iubit, dar nu am
fost niciodata indragostita.
- Pe mine ai putea sa ma
iubesti?
- Mi-e teama, dar cred ca
te iubesc deja.
- Si atunci de ce nu
spui?
- Pentru ca mi-e teama.
- Ai prea multe temeri.
- Pentru ca sunt femeie
si desi toate parem puternice, uneori suntem pline de temeri.
- Teama de a fi
dezamagita in dragoste? Ca o sa te
parasesc?
- Teama ca nu vei putea intelege niciodata ce simt si
cat simt pentru tine. Teama ca nu imi vei raspunde niciodata la fel, ca o sa
fii amuzat de tot ceea ce iti ofer. Dar da, si teama ca vei pleca, iar singura
niciodata nu o sa mai pot sa tin in maini atata iubire fara sa ma ingrop odata cu
ea.
- Atunci ai incredere in
mine, pentru ca nu te voi dezamagi niciodata.
- Pot sa te intreb ceva?
- Intreaba-ma.
- Ce ai fi capabil sa
daruiesti pentru iubire?
- Viata mea. Tu?
- Eu nu ti-as da viata
mea pentru ca nu ai avea ce sa faci cu un trup mort. Dar ti-as darui altceva.
Libertatea mea. Si nu vreau sa imi spui ca ma iubesti, vreau sa simt ca ma
iubesti. ~ (continuare)~ Odine ~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu