Odine With Love

Odine With Love

sâmbătă, 21 septembrie 2013

~ Scrisori pentru tine VIII ~

     ~ Priveste-mi cicatricea pe care o port atat de mandra, cu capul sus si cu lacrimi in ochi. Stiu ca inca mai doare dar stiu ca vine de la tine si asta ma face sa o pastrez ca pe cel mai de pret dar pe care mi l-ai lasat in amintire. Nu vreau sa o ascund, ci vreau sa o port mandra ca am putut sa rostesc acele doua cuvinte. Ca m-ai invatat sa le pot spune, desi tu nu ai crezut in ele.
      Uneori simt ca iti pare rau, dar la fel de bine stiu ca esti prea mandru sa pleci capul. Oare asta inseamna iubirea? Mandrie? Nu, bietule muritor, adorator de iubire. Ea te invata o umilinta pe care nu ai cum sa o cunosti, decat in secunda in care te pocneste in moalele capului. Atunci citesti cuvantul ala „mandrie” si realizezi cat de infim pare in fata sentimentelor.
      Cine stie , poate intr-o zi vei invata si tu sa iubesti asa cum stiu eu sa iubesc. Iti doresc asta. Stiu ca ai sa spui ca ai iubit, dar te pacalesti singur. Ai iubit ceea ce primeai si tocmai din lipsa dragostei aleia nebune nu ti-a fost niciodata deajuns si ai avut nevoie de mai multa si mai multa iubire sa vina catre tine. Si a venit, doar ca nu te-a gasit doritor sa lasi mandria aia sa se stinga, sa o lasi ingropata si sa creasca de acolo sentimente cu radacini adanc infipte. Ele ar fi singurele capabile sa te salveze.

       Dar tu iti doresti sa fi salvat? Pentru ca de foarte multe ori am avut impresia ca iti face atata placere rolul asta de inger cazut in pacatul trupesc. ~
~ Odine ~ 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu