~ Mă iert ~

~ De azi mă iert pentru păcate

Ce le-am făcut de dragul tău,

Şi-aştept ca viaţa după moarte,

Să mă cruţe de dorul cel greu.

De azi te iert şi pe tine,

De multele minciuni rostite,

Şi ma rog să îţi fie bine

Să uiţi de lumile deşarte.

Şi iert si locurile unde ai trecut

Şi aşternuturile care,

Departe de mine te-au ţinut

Căci toate sunt trecătoare.

Îmi iert sufletul sărman ce-odată

Păcătuia iubindu-te în modul nebunesc,

Acum deschid o altă poartă

Şi vreau fiinta să mi-o spovedesc.

Spre zâmbete si heruvimi,

Spre sfinţi cu aure de lumină,

Spre ceruri albastre şi lumi,

Către lumea cea divină.

Şi las iubirea pământeasca,

Pe harta unde e mult dor,

Aleg iubirea Dumnezeiască,

Cu sufletul înălţîndu-se in zbor.

Şi aripile imi voi desface,

Să mă duc călătorind,

Cu păsările cerului dibace,

Cu întreaga fiinţă zâmbind. ~

~ Odine ~